În cât timp se poate parcurge Via Transilvanica pe bicicletă. Impresiile primului explorator

(FOTO) Porţiunea de 133 de kilometri din Via Transilvanica, marcată pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud, poate fi parcursă pe bicicletă în mai puţin de 15 ore de pedalat efectiv, însă peisajele şi oamenii întâlniţi l-au determinat pe Alin Salvan, primul care a străbătut drumul pe două roţi, să-şi prelungească experienţa pe parcursul a trei zile.

 

„După 14,5 ore de pedalat efectiv, 4,5 în prima zi, 7.5 în a doua și 2.5 în a treia, am reușit să străbat cei 133 de km din Via Transilvanica. Prea multe date tehnice nu mai vreau să zic, nu am avut timp limită, am vrut să gust fiecare clipă în natură și mai ales cu mine. Am întâlnit oameni minunați pe acest drum!”, a scris el pe Facebook, amintind de nea’ Vasile de pe Calea Blajului, cel care i-a dat apă şi 10 mere care i-au ajuns până la ultima bornă, Vasilică, de 10 ani, ajutor de cioban, care l-a apărat de câini, căruţaşul Iacob, 78 de ani, cel care i-a dat o bucată de slănină sau lelea Rodovica, “sfătoasa satului” Petriş.

„Cel mai minunat om din toată călătoria mea e părintele Titieni de la Gledin la care am dormit și am mâncat pe săturate! Încă o dovadă vie că omul sfințește locul! În casa parohială are 22 de locuri de cazare pentru toți drumeții şi e pe cale să inaugureze un azil de bătrâni de 20 de locuri! Un om minunat”, a menţionat Alin Salvan în postarea lui.

Ajuns cu bine la destinaţie, Alin a scris: „Călătoria m-a schimbat profund și mi-a arătat diverse fațete ale umanului, dar mai presus de toate cred că mi-a scos la suprafaţă simplitatea lucrurilor și a vieții în general. Faptul că acele experiențe simple, dar adevărate, pe care le-am trăit, sunt cele care mă fac fericit, că oamenii pe care i-am întâlnit și a cărei prietenie o voi păstra cu drag în inimă mea, sunt cea mai mare avere pe care o pot acumula”.

Asociaţia Tăşuleasa Social a anunţat că vrea să inaugureze oficial cei 133 de km marcaţi deja pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud în 29 septembrie.

„Vrem, în 29 septembrie a.c., să avem 133 de kilometri marcaţi, să se poată folosi. Ne-am dori, dacă se poate, în doi-trei ani, să îl terminăm de trasat. Via Transilvanica în planurile noastre are o limită undeva unde este cerul, adică se pot face enorm de multe lucruri şi nu cred că, în viţa anoastră, le vom termina. I-am spus un drum care uneşte şi nu am vrut neapărat să fie de Centenar, am vrut să ne unească pe noi, ca români, să avem un proiect mare, în care să ne implicăm aşa cum cred eu că merităm: să ne unim, să avem toate forţele cumva, să nu se risipească”, a spus pentru Timp Online preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa Social, Alin Uhlmann Uşeriu.

Via Transilvanica, un drum foarte spectaculos în Bistriţa-Năsăud

„Rugămintea noastră cea mai mare este ca acest traseu să fie vizitat. Numai aşa vom demonstra că funcţionează. Nu este în cultura românească pelerinajul. Cred că nici Pacific Trail nu a fost în cultura lor la început, nici Comodo Trail nu a fost, dar care sunt vizitate de sute de mii, de milioane de oameni pe an. Aşa că şi noi, în România, nu ar trebui să aşteptăm străinii să ne arate ce frumoasă e România, ci să începem noi să o vedem. Asta ne face foarte bine. Pentru mine, Camino, atunci când l-am făcut, a fost extraordinar de important, nu pentru că am văzut zeci de biserici care se termină cu cea de la Santiago cu moaştele Sfântului Iacob, ci eu m-am descoperit pe mine. Cei pe care i-am întâlnit acolo nu s-au dus pentru motive religioase. Nu cred că trebuie să avem neapărat nişte moaşte la care să mergem în pelerinaj. Eu cred că trebuie să facem paşi în această ţară, să vedem cât e de frumoasă şi pe noi să ne găsim în aceşti paşi. Despre asta este vorba. Îi rog pe oameni să vină şi să vadă. În Bistriţa-Năsăud e un traseu extraordinar de frumos. Eu am 48 de ani şi am crezut că am fost în toate locurile până când m-am apucat de Via Transilvanica şi am descoperit un nou drum, foarte spectaculos. Via Transilvanica are ceva ce nu are alt trial. Am văzut o căruţă care aparţine Evului Mediu, în care era o cositoare din revolkuţia industrială, iar omul vorbea la un smartphone foarte mare din era digitală, ori aceste trei etaje istorice să le ai într-o căruţă care să meargă pe această Via Transilvanica nu le găseşti nicăieri în lume, iar astfel de lucruri vor atrage foarte mulţi oameni, eu îmi doresc acest lucru”, a mai spus Alin Uhlmann Uşeriu.

În 12 iunie, Asociația Tășuleasa Social a lansat la Alba Iulia proiectul ”Via Transilvanica – Drumul care unește”. Drumul de 950 de kilometri va străbate ţara.

Întrucât nu există în România un circuit care să poată fi parcurs altfel decât cu mașina, Tășuleasa Social și-a propus, în Anul Centenarului, având ca sursă de inspirație potecile de pelerinaj din Spania și cele de anduranţă din Statele Unite sau India, să înceapă amenajarea unui astfel de drum care să pornească de la Drobeta Turnu Severin – unde a intrat pentru prima dată în ţară Regele Carol – să străbată toată Transilvania și să ajungă la Putna unde se odihnește Ștefan cel Mare.

Mai multe detalii despre proiect, pe viatransilvanica.com.

Sursa foto: Facebook Alin Salvan 

Cristiana Sabău

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Google Ads

Comentarii

  1. Marius Nicolae Pop

    Un traseu minunat ! Ieri, am fotografiat semnul T chiar in dreptul drumului catre Tataru , langa gardul cimitirului Poiana-Stampei! Succes, calatorilor! MNPop

    (9)
  2. cc

    Felicitări pentru inițiativă.
    O mică observație Bun, e fotografic și consemnator(a trecut pe acolo) gestul de a rezema bicicleta de bornă, dar poate ar trebui prevăzute suporturi pentru biciclete acolo unde se amenajează puncte de observație.
    Am mai sugerat oferirea spre *adoptarea* celor 133 borne în spiritul amenajării peisagere (flori plus arbuști plus informație din proximitate)-școli, privați, firme.
    Apoi trebuie mese din lemn( pe aici orice nord-american de pe aici știe cum să facă una DIY) gen https://www.buildeazy.com/1pce2x4-1.php

    (7)
    • Roth Cristian

      Foarte interesante sugestiile.
      Ar fi foarte fain ca mesele, suporturile pentru biciclete sau orice alt obiect care va acompania bornele sa fie facut cu ajutorul unui meserias ce locuieste in satele prin/pe langa care trece Via Transilvanica, oferind astfel si locuri de munca!!

      (4)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.