S-a pus borna Km 0 pe Via Transilvanica. Un proiect monumental marca Tăşu (FOTO-VIDEO)

Merigo

Borna kilometrului zero al „Via Transilvanica”, un drum de 950 de kilometri ”care unește” și va străbate ţara de la Drobeta Turnu Severin până la Putna, a fost pusă simbolic în Piaţa Cetăţii din Alba Iulia, de Asociaţia Tăşuleasa Social, iniţiatoarea acestui proiect, având alături câțiva dintre promotorii și susținătorii lui: Nicolae de Roumanie – nepotul Regelui Mihai I, Mircea Miclea – fostul ministru al Educaţiei, Mihaela Miroiu, Dragoş Bucurenci, ambasadorii proiectului Tibi Ușeriu şi Toma Coconea.

 

Întrucât nu există în România un circuit care să poată fi parcurs altfel decât cu mașina, Tășuleasa Social și-a propus, în Anul Centenarului, să înceapă amenajarea unui astfel de drum care să pornească de la Drobeta Turnu Severin – unde a intrat pentru prima dată în ţară Regele Carol – să străbată toată Transilvania și să ajungă la Putna unde se odihnește Ștefan cel Mare.

   

„Ne-au inspirat potecile de pelerinaj din Spania și cele de anduranţă din Statele Unite sau India, am văzut că astfel de drumuri au influenţat culturi, au format comunităţi și au contribuit la dezvoltarea zonelor pe care le străbăteau. Via Transilvanica este un drum curajos fiindcă ne face să redescoperim repere și să vorbim despre cine suntem noi cu adevărat, de la firul de iarbă de la malul Dunării până la crestele munţilor. Via Transilvanica este identitate. Pentru că ne oferă șansa să ne cunoaștem mai bine istoria și astfel să ne înţelegem mai bine pe noi – ca naţie. Traseul pe care îl vom amenaja are 950 de km, din experienţa noastră de drumeţi se poate parcurge în mai multe săptămâni, în totalitate sau parţial, în câteva zile, după puterea și dorinţa călătorului. Infrastructura Via Transilvanica va oferi acces la apă potabilă, cazare și masă, dar și la informaţii istorice și culturale ale diferitelor zone geografice. Luând în considerare diversitatea etnică de pe parcursul acestuia, Via Transilvanica își propune să redescopere lucruri uitate sau neștiute de publicul larg”, a precizat Tăşuleasa Social.

Ca să poată face toate aceste lucruri, organizaţia s-a întâlnit, marţi, la Alba Iulia cu preşedinţii Consiliilor Judeţene Alba şi Bistriţa-Năsăud şi cu reprezentanţi ai structurilor similare din celelalte judeţe ce vor fi traversate de drum, în total 10, care au semnat şi un Memorandum de colaborare. Apoi, în prezenţa ambasadorilor Via Transilvanica şi a partenerilor, în Piaţa Cetăţii, a fost dat startul proiectului.

„De vreo cinci ani ne tot ambiţionăm să facem un proiect cu sens, un proiect care contează şi acum şase luni am început să ne gândim la Via Transilvanica, un drum care uneşte toate etajele istorice, toate zonele culturale ale Transilvaniei, un drum care porneşte de la Drobeta Turnu Severin şi se opreşte la Putna, un drum care poate seamănă cu Camino de Santiago, cu Pacific 3 sau cu Comodo din Japonia sau din America sau de unde or mai fi ele. Este clar că avem nevoie de un drum care să ne unească pe noi, cu toate ideile şi cu tot ce avem noi mai bun să oferim”, a spus Alin Uhlmann-Uşeriu, preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa Social.

 

Fostul ministru al Educaţiei, profesorul Mircea Miclea, membru în boardul Tăşuleasa Social: „Va fi un drum de un metru, un metru şi jumătate lăţime, ca o potecă, în cea mai mare măsură va fi pietruit. Va fi accesibil pentru mersul pe jos, pentru mersul călare şi cu bicicleta, va merge pe drumuri publice, forestiere, locale, în niciun caz şosele judeţene, nici într-un caz drumuri mai mari decât cele comunale. Funcţia principală a acestui drum este de a oferi celui care îl parcurge experienţa Transilvaniei, o experienţă trăită, reală. La finalul acerstui drum, cel care îl parcurge va şti ce este Transilvania, cum sunt oamenii din Transilvania şi care e natura din Transilvania. Aceasta este funcţia principală a drumului. Celelalte două funcţii sunt: dezvoltarea antreprenoriatului local, de ajuta oamenii din localităţile prin care trece drumul să-şi dezvolte iniţiative de a vinde diverse produse, de a oferi cazare, ghidaj, şi apoi de a dezvolta iniţiative de voluntariat local”.

Întrebat dacă e realizabil acest drum, el a răspuns: „Noi o să murim cu el de gât. Până la urmă tot o să-l facem. Credem că are sens. E un proiect care nu face nimănui rău, face numai bine. Discuţiile de dimineaţă cu preşedinţii de CJ sau cu delegaţii lor au fost foarte bune. A fost o discuţie foarte bună şi cu Bogdan Tomoiagă, secetar de stat la Ministerul Turismului. Noi credem însă că oamenii care vor participa ca voluntari sau vor face donaţii vor construi drumul, nu autorităţile. Va fi un drum al oamenilor şi cred că ei vor reuşi. Este, sperăm noi, un proiect monumental. Ţara asta duce lipsă de proiecte mari. Suntem foarte buni să facem proiecte mici, dar nu suntem buni să facem proiecte mari, iar acesta e un proiect mare, care depăşeşte graniţele unui judeţ sau interesele locale şi care încearcă să scoată la nivel european sau mondial o anumită regiune. Cred eu că este cel mai important proiect în care Tăşuleasa Social a fost implicată până acum. După ce creăm efectiv acest drum, se creează posibilitatea unei serii nenumărate de proiecte legate de acest drum. Se pot face festivaluri, tabere de creaţie pe drum, diverse work-shop-uri, se pot face iniţiative antreprenoriale. E un proiect care dă o deschidere spre munte alte proiecte”.

Mircea Miclea a mai spus că va fi creată şi o asociaţie care se va ocupa de drum, dar care va fi, în final „o reţea de drumuri”. „Vor fi mai multe drumuri secundare care se vor lega de acest drum principal. Vom oferi aşadar nu doar un drum fizic, ci şi un mod de a fi. Va fi şi o lecţie de etică, nu doar de eficienţă pe care noi o vom oferi celor care vor dori să colaboreze. Drumul mereu a unit oamenii, iar noi asta vrem să facem, un drum care uneşte într-o capitală a Unirii”, a spus el.

Preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan, prezent la eveniment, a promis că prima sută de kilometri va fi făcută în judeţul nostru: „Cred că e extrem de important ca, în Anul Centenarului, aici, de la Alba Iulia, unde există o foarte mare încărcătură istorică, să demarăm acest proiect. Cred că românii au nevoie de acest drum, de un restart, iar logo-ul acestui proiect – Drumul care uneşte – cred că ne va prinde foarte bine. E un proiect măreţ, 950 de km, pe mine Alin m-a convins foarte repede. Ce face Tăşuleasa e un model de bune practici pentru societatea civilă şi ONG-uri prin implicarea lor în viaţa comunităţii. Sper ca, într-un timp foarte scurt, să vă invităm la Bistriţa să parcurgem primii 100 de km pe acest traseu. Angajamentul e făcut şi vom acorda tot sprijinul Tăşuleasa ca primii o sută de km să fie inauguraţi în acest an”.

El a adăugat pe Facebook: ”Poate cel mai îndrăzneț și concret proiect dedicat românilor și României, acum în an centenar, marca Tășuleasa Social. Via Transilvanica va fi construit pe modelul ”El camino”, cu un traseu de aproape 1.000 km care străbate 10 județe. Începe la Drobeta Turnu Severin, locul în care Regele Carol I a intrat în țară, tranzitează Munții Cernei, Sarmisegetusa Regia și Capitala Marii Uniri. Crește mai apoi alături de sași și secui, curgând prin Călimani și județul Bistrița-Năsăud, până în Bucovina, la Putna, locul în care se odihnelte Ștefan cel Mare. M-am bucurat că acest proiect reunește 10 județe din provinciile istorice ale României și pune la masă administrațiile județene care indiferent de culoarea lor politică au achisat la acest proiect măreț! În acest sens, îi mulțumesc pentru primirea și suportul pentru acest proiect, domnului Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba. Sunt alături de acest proiect prin tot ceea ce pot, atât ca voluntar Tășuleasa, cât și ca președinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud”.

   

Nicolae de Roumanie – nepotul Regelui Mihai I: „În acest an sărbătoresc 10 ani de voluntariat la Tăşuleasa Social. Prima oară am adunat gunoaie şi mă bucur să văd cât a crescut Tăşuleasa Social şi calitatea proiectelor lor. Via Transilvanica e un proiect pentru dezvoltarea ţării, pentru turism, pentru unitate. Cred că kilometrul zero ar trebui să fie acolo unde a pus Carol I primul pas pe pământ românesc, la Drobeta Turnu Severin. Abia aştept să fie deschis tot traseul şi să fiu alături de Tibi pe traseu. Mulţumesc că pot face parte din echipă şi proiect”.

Mihaela Miroiu – profesor universitar: „Eu încerc să-mi imaginez cum o primă persoană, sătulă de singurătatea din faţa computerului, îşi va lua rucsăcelul şi va porni la drum, unde alte prime persoane vor veni la rîndul lor pe acel drum, căutându-se pe ele şi căutându-şi semenii care sunt şi tangibili, care au ton în voce, şi suflet pe lângă tastatură, în care se pot regăsi. Nu va avea importanţă ce naţionalitate va avea acel semen. Fiecare camiono este în primul rând o căutare de sine şi o căutare de sentiment al unităţii comune. Faptul că pe acest drum nu poţi merge închis în maşina ta, închis în computerul tău, va însemna o şansă mare să ne descoperim umanitatea frumoasă, caldă şi solidară”.

Dragoş Bucurenci – jurnalist: „Avem o ţară frumoasă, dar prost semnalizată. Dacă nu eşti de-al locului, te pierzi. Eu cred că ospitalitatea românească trebuie să înceapă prin a ne semnaliza frumuseţile ţării. Drumul acesta asta face: semnalizează un traseu despre care toţi localnicii ştiu, dar punând la cap lucrurile pe care localnicii le ştiu vom obţine un traseu pe care vom putea face drumuri lungi pe care ne vom cunoaşte cu prieteni. Eu cred că acest proiect este primul care are şansa să unească cu adevărat românii. Deja mi se pare că românii s-au unit aici. E o poveste foarte frumoasă într-un an atât de dezbinat”

Toma Coconea – alpinist: „Sunt foarte onorat să fiu ambasador al acestui proiect. Eu, de 20 de ani, particip la competiţii în Alpi, în Pirinei şi văd un pas în faţă. Trebuia să se întâmple asta şi la noi. Avem o ţară minunată şi vă promit să fac cât mai multe filmuleţe din aer să împărtăşesc cu dumneavoastră cât mai multe pe site-ul www.viatransilvanica.com, care va ajuta foarte mult românii şi străinii care ne vor vizita ţara”.

Tibi Uşeriu – ultramaratonist: „Pentru acest proiect îmi iau două responsabilităţi: fac parte din echipa Tăşuleasa şi îmi voi da silinţa să se realizeze. În al doilea rând, ştie toată lumea că eu nu alerg tare, alerg încet şi mult, aşa că domnule Moldovan, haideţi să nu ne limităm la 100 de km, că mă plictisesc. Mi-aş dori să treacă de 1000 de km şi, la un moment dat, să organizăm o competiţie pe tot acest traseu, ca să nu mai am de mers la Polul Nord, prin Himalaya, să alerg aici la noi să ne cunoaştem ţara. O să ţin cont de ce am promis aici. Mulţumesc, să ne vedem cu bine pe traseu”.

   

Borne precum cea din Alba Iulia vor fi montate din kilometru în kilometru. Fiind un drum public, acesta va putea fi parcurs de persoanele iubitoare de drumeţii, natură, sport, doritoare să îl străbată în totalitate sau parţial, indiferent de naţionalitatea acestora, etnie, sex, vârstă etc.

Descrierea proiectului

„Chiar dacă o estimare a numărului acestora e grea de realizat, credem că de acest drum se vor bucura anual 200.000 persoane (după ce va fi finalizat). A doua categorie de beneficiari direcţi sunt însăși locuitorii de pe parcursul drumului care se pot implica prin oferirea de cazare, masă, informaţii turistice, sau alte servicii/ lucruri necesare călătorilor (1.000 pers/zi). Beneficiarii indirecţi ai proiectului sunt 2.000.000 persoane.Tășuleasa Social crede cu convingere că acest proiect, odată finalizat, va reuși să modifice drastic modul în care societatea românească funcţionează și comunică. Ne referim aici atât la îmbunătăţirea nivelului de comunicare între autorităţile locale din cele 10 judeţe prin care traseul propus va trece, dar și la o colaborare continuă între diferite persoane fizice care vor dori să susţină proiectul nostru și să se implice atât cât pot. Așadar, nu urmărim doar crearea unui drum de pelerinaj care să străbată mai multe zone istorice ale României, cât și o unire a tuturor oamenilor care vor fi afectaţi de către acesta, într-un mod direct sau indirect.

Pe lângă un impact social puternic, Tășuleasa Social, întrevede un uriaș potenţial economic care s-ar ascunde în spatele proiectului propus.Acest potenţial economic se trage în mod direct din dezvoltarea turismului pe marginea traseului, din atragerea turiștilor din întreaga lume, dornici să descopere frumuseţea naturală și istoria acestor locuri. Tășuleasa Social își propune atragerea de investitori care să faciliteze locuri de cazare, restaurante sau obiective de interes pentru turiștii care se vor aventura pe traseu. Astfel, la un interval de cel mult 25 km, turiștilor li se vor asigura cele mai decente cazări, mâncare și igienă, toate aceste unităţi trecând printr-o filtrare riguroasă din partea Tășuleasa Social, înainte de a fi promovate pe harta traseului.

Traseul pe care îl vom amenaja are 950 de km, de la Drobeta Turnu Severin la Putna, iar din experiența noastră de drumeți, se poate parcurge în mai multe săptămâni în totalitate sau parțial în câteva zile, după puterea și dorința călătorului. Infrastructura Via Transilvanica va furniza date despre posibilități de cazare si masă, dar și la informații istorice și culturale ale diferitelor zone geografice.

Drumul urmează să fie marcat cu elemente de identificare specifice, din materiale durabile, care să permită buna orientare  a călătorului pe parcurs. Vom căuta să prezentăm cele mai corecte informații despre gradul de dificultate al traseului. Fiind vorba de amenajarea unui drum extins, aceasta se va face în mai multe etape, o primă porțiune fiind prevăzută pentru 2018 – primii 100 km: Putna – Pasul Tihuța.

Valea Cernei (Drobeta – Ulpia) – Traseul Cerna parcurge  peisaje spectaculoase, de la malul Dunării la Munții Cernei, trecând prin Parcul National Domogled, unul din cele mai spectaculoase din țară. Lungimea traseului este de aproximativ 191 km. Terra Daco Romana (Ulpia – Orăștie) – Numele ales de noi, Terra Daco Romana descrie ținutul în care sunt concentrate repere ale istoriei dacilor și romanilor. Cuprins între  Orăștie și Ulpia Traiana Sarmisegetusa traseul are aproximativ 98 kilometri. Valea Mureșului (Orăștie – Copșa Mică) este un loc plin de istorie și fapte de vitejie. Traseul propus acoperă zona Blaj – Orăștie, trecând prin Alba Iulia, locul Marii Uniri. Este un traseu de aproximativ 122 kilometri. Cu o lungime de 125 km, Terra Saxonia (de la Copșa Mică) este porțiunea de traseu ce parcurge zona locuită odinioară de sași. Tradițiile și obiceiurile sașilor trebuie cunoscute pentru  a înțelege mai bine influența pe care au avut-o asupra întregii Transilvanii. Terra Siculorum (spre Sovata) este cel de-al cincilea traseu al Via Transilvanica. Cei 88 de kilometri ai traseului traversează aici teritorii locuite de secuii mândri care au contribuit la tot ceea ce este Transilvania de azi. Regiunea Călimani (Sovata – Tihuța) este cea mai lungă dintre cele 7 regiuni, cu o lungime de 142 km. Via Transilvanica trece aici prin munți și ne arată că asprimea locului a învățat oamenii să se adapteze în fața naturii și a vremurilor. În nordul țării, Bucovina (Tihuța – Putna) este o punte de legatură între Transilvania și Moldova. Vom descoperi pe traseul de aproximativ 133 km zone pitorești și monumente de istorie unice în lume„, explică Tășuleasa Social.

Mai multe detalii despre proiect, pe viatransilvanica.com.

Cristiana Sabău

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Google Ads

Comentarii

  1. Ipocritii

    Cata ipocrizie la psdisti, la sobolanul Dragnea , sa zica ca cei care au manifestat pana acum impotriva guvernului psd au fost platiti de Soros !
    Daca nu dadea psd-ul cate 300 lei fiecarui participant la marele miting impotriva abuzurilor si statului paralel nu era niciun om in piata . Ramanea doar guvernul Dancila – guvern compus din cei mai prosti oameni ai psd-ului . In psd erau oameni muuuult peste nivelul acelora care ne conduc acum tara . Cum de nu le crapa obrazul de rusine cu asemenea oameni ?

    (3)
  2. cc

    Felicitări.
    Mă bucur că personal, undeva am însămânțat o idee, asemănătoare care se materializeză astăzi, câțiva ani buni înainte. 😉

    (4)
  3. Walter Born

    Un proiect enorm de valoros, plin de ambitie marca Tasu si cu un potential urias pentru tara si regiuni implicate. Felicitari pentru idea si multumesc pentru contributia voastra sa ridicati stafeta si nivelul nu numai cultural.

    (7)
  4. Marius Nicolae Pop

    Excelent! Este un mod remarcabil de a ne uni fortele, energiile, sa mai lasam la o parte calculatoarele,telefoanele, marlaniile… Pentru tineri, ocazie unica pentru a lega noi prietenii, a invata geografie, botanica, zoologie dar mai ales istorie! Pentru cei mai in varsta, momente de introspectie, bilant si atitudine fata de semeni… Sunt 100 de ani de la unirea provinciilor romanesti! Momentele penibile de vrajba politica ar trebui inghesuite undeva… si intelepciunea sa invinga! Sa ne gandim ca de undeva ne privesc : Regele Ferdinand,Regina Maria, Iuliu Hossu ,Miron Cristea, Iuliu Maniu ,Grigore Pletosu, Alexandru Vaida Voevod si multi altii… Sa nu murdarim memoria, sa facem ceva frumos si trainic! Cu respect si speranta ,Dr.MNPop

    (3)
  5. EVA

    Bravo Tasu..Alin,Tibi o sa realizati ceva de poveste…avem nevoie de asta
    Felicitari si Succes..Va suntem alaturi.
    .Asta se intampla cand faci ceva din suflet si Nu te gandesti la Ce si Cat sa Furi..

    (2)
  6. joHn

    pana la urma Tasu este ONG ; Tasu este un brand ce ajuta judetul iar aceastia chiar au intentii bune am remarcat pe parcursul vremii..

    drumetiile la noi or fi 10 mii pe an maxim (ai nostri nu stiu decat de calimani, rodnei, platoul bucegi, transalpina si transfagarasanul poate nici astea, ma referi la treking)pe an si inca vreo 100 de mii de afara insa va trebui sa fie o munca de asociere; adica cei de pe traseu sa tina mereu camere libere nu sa platesti dublu ca te strecoara si alte smecherii; SA FIE INTELEGERE cum zicea..

    (1)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.