Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei a fost înfiinţată în anul 2004 ca subunitate a Direcţiei Silvice Bistriţa pentru o perioadă de 10 ani şi funcţionează în baza HG nr. 230/2003 privind delimitarea Rezervaţiilor Biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora. În luna mai contractul de administrare s-a încheiat, a existat o perioadă de interimat, iar dacă actuala administraţie doreşte să-şi continue proiectele trebuie să depună, până marţi, o nouă ofertă.
„Parcul Naţional Munţii Rodnei, fiind o arie protejată de interes naţional, are nevoie de o administrare, un lucru care e mult mai complex decât o custodie. Conform legislaţiei, pentru ca cineva să administreze PNMR trebuie să îndeplinească anumite condiţii. În mai 2014 a expirat contractul de administrare, iar acum Administraţia PNMR are un contract interimar. Va trebui să depună o nouă ofertă, până în 2 septembrie a.c., la sediul Ministerului Mediului pentru o un nou contract de administrare dacă doreşte, normal. Poate să fie şi altcineva care să îndeplinească condiţiile legale. Aş vrea să atrag atenţia: condiţiile sunt destul de drastice”, a declarat pentru Timp Online directorul Agenţiei de Protecţie a Mediului Bistriţa-Năsăud, Sever Roman.
Întrucât Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud şi-a anunţat intenţia de a prelua în subordinea sa Parcul Naţional Munţii Rodnei, l-am întrebat, luni, pe preşedintele Emil Radu Moldovan dacă a fost depus un dosar de candidatură. „Nu am depus niciun dosar de candidatură anul acesta. Mai multă lume mi-a spus să ne luăm ghearele de pe Parcul Naţional. Cred că va rămâne la Romsilva până anul viitor şi vom mai vedea. Eu, unul, sunt convins că se poate face mai mult în această arie protejată care e o oază pentru judeţ. Până acum, prea puţină lume a avut acces în zonă. În plus, se pot accesa fonduri europene pentru programe. Există oportunităţi pe care le studiem până anul viitor”, a spus Emil Radu Moldovan.
Parcul Naţional Munţii Rodnei este cea mai întinsă arie protejată din Carpaţii Orientari care se întinde pe o suprafaţă de 46.399 hectare, din care 3.300 hectare au fost declarate rezervaţie a biosferei în anul 1979. Importanţa acestei arii protejate se datorează atât geologiei şi geomorfologiei munţilor, cât şi prezenţei a numeroase specii de faună şi floră, endemite şi relicte glaciare.
Din suprafaţa totală a parcului, 80% se află în judeţul Bistriţa-Năsăud şi 20% în judeţul Maramureş. Pe raza parcului sunt peste 1100 de specii de plante şi 21 de tipuri de pădure de la cele de fag la cele de răşinoase.
Totodată, în PNMR sunt 13 specii de amfibieni, 55 de specii de mamifere printre care şi capra neagră, marmota sau jderul de copac. Parcul mai rezervaţii ştiinţifice cum ar fi Pietrosu Mare pe 3300 de hectare şi Piatra Rea pe 409 hectare.
Adaugă comentariu