Splendoare în iarba Munţilor Rodnei: cocoşul de mesteacăn (FOTO)

Holistic

Cocoşul de mesteacăn, o pasăre rară la noi în ţară, ocrotită prin lege, mai poate fi întâlnit în Parcul Naţional Munţii Rodnei, fiind o apariţie spectaculoasă. Cocoşul de mesteacăn este mai mic decât cocoşul de munte, fapt pentru care i se spune şi gotcan mic. Cocoşul are o lungime de circa 53 cm şi greutatea de 1-2 kg, iar femela de 41 cm şi greutatea 1.0-1.5 kg. Coada are 11-13 cm.

Potrivit informațiilor furnizate de Direcția Silvică Maramureș, cocoşul are penajul aproape negru cu luciri albăs­trui metalice, în contrast cu dungile de pe aripi şi cu penele subcodale care sunt albe. Se remarcă, de asemenea, sprâncenele roşii şi coada în formă de liră, de unde i se trage şi numele. Femelele sunt brun-roşcate, cu dungi transversale mai închise, asemănătoare cu cele ale cocoşului de munte. Ciocul este negru, iar degetele brun­-cenuşii. Simţurile văzului şi auzului sunt bine dezvoltate. Împerecherea are loc în mai, în poieniţe (locuri de bătaie), unde cocoşii rotesc pe sol şi poartă lupte. Este o pasăre poligamă. Găinile depun 6-14 ouă, în cuiburi amplasate pe sol; perioada de incubaţie este de 24-28 de zile. Puii rămân cu găina până la rotitul următor. Toamna se grupează în stoluri, de obicei pe sexe.

Este răspândit în nordul Europei şi Asiei. Este sedentar, fiind întâlnit la noi în câteva punc­te din nordul Carpaţilor Orientali şi în munţii Maramureşului. Preferă pădurile rare de mesteceni sau jnepenişurile din zona limitrofă pădurii.

Efectivul la noi în ţară este foarte mic, de circa 30 de exemplare. Pare să fie consecinţa numeroşilor duşmani şi, în primul rând, a activităţii omului care l-a vânat abuziv şi a distrus jnepenişurile, ce-i favorizau existenţa. Se impune crearea de rezervaţii în care păşunatul să fie interzis. De asemenea, se impune şi combaterea intensă a duşmanilor naturali. Ambele sexe sunt declarate monumente ale naturii, împuşcarea lor fiind interzisă.

Sursa foto: Facebook PNMR, foto credit: Mark Munteanu – Wild Maramureş 

Cristiana Sabău

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Google Ads

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.