„Suntem îngrijoraţi în mod firesc. Dacă s-ar fi respectat un calendar similar al perioadei trecute de finanţare în 30 martie 2016 ar fi trebuit să fie deschise toate axele”, a spus primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, referindu-se la proiectele cu finanţare europeană pe care municipalitatea le are, dar nu le poate depune pentru că, de data aceasta, nu s-au mai respectat termenele şi s-au făcut multe modificări.
„Biserica Evanghelică este proiectul cel mai avansat. Am primit deja primele clarifiocări şi aici eu apreciez rezonabil semnarea contractului de finanţare undeva în luna august. Celelalte proiecte aşteaptă deschiderea axelor să punem face depunere. Noi suntem pregătiţi”, a spus Creţu.
Edilul Bistriţei a explicat că, la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest a puzrtat negocieri cu primăriile din Cluj-Napoca şi Zalău.
„Negociere în sensul că, în cadrul Axei 4 care se referă în special la transport, sunt cinci domenii de intervenţie. E vorba de transport, de reabilitare a zonelor degradate şi transformarea lor în spaţii verzi, de măsuri pentru rezolvarea problemelor persoanelor marginalizate şi două pe şcoli. Noi nu avem în Bistriţa suprafeţe semnificative de terenuri degradate pe care să le transformăm în spaţii verzi şi am oferit acest domeniu la negocierea cu Clujul şi Zalăul, cerând, în schimb, să obţinem bani fie pe şcoli, fie pe străzi. Suntem în discuţie cu Primăria Cluj-Napoca care ne-a oferit sumele echivalente pentru măsuri de îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru persoanele marginalizate. Analizăm să vedem dacă putem depune proiect”, a spus primarul Ovidiu Creţu.
Potrivit edilului, Axa 4 este cea mai avansată: „Ştim că avem peste 23 de milioane de euro, ştim că putem cheltui pe fiecare domeniu de intervenţie, dar nu putem depune niciun proiect. Avem proiectele pregătite pentru Linia Verde, pentru Centrul intermodal – ne mai trebuie doar un aviz de la CFR, avem proiectele pregătite pentru străzile mari, mă refer la Gării, Decebal, Andrei Mureşanu. Nu putem să depunem. Sunt nişte proceduri şi la ei care ne împing în timp foarte mult, din păcate. Pentru Linia Verde doi ani de zile este puţin. Nu ştiu cum să o facem, cum o rezolvăm, poate să o rupem în două sau în trei astfel încât să se poată rezolva. La valori mari sunt şi contestaţii”.
Primarul Ovidiu Creţu şi-a exprimat şi îngrijorarea că accesarea fondurilor europene va fi afectată în acest exerciţiu financiar. „Suntem îngrijoraţi în mod firesc. Dacă s-ar fi respectat un calendar similar al perioadei trecute de finanţare în 30 martie 2016 ar fi trebuit să fie deschise toate axele”.
El a reamintit că, 30 martie 2009 au fost deschise toate axele pe perioada trecută, iar acum a trecut un an şi ceva şi sunt deschise câteva axe, făcându-se numeroase modificări faţă de exerciţiul trecut, modificări care au rolul să scumpească proiectele şi chiar să elimine anumite proiecte eligibile.
„De exemplu, unul din proiectele frumoase şi interesante ale noastre a fost reabilitarea Primăriei vechi unde avem casa de căsătorii, proiect care era perfect eligibil în perioada de finanţare trecută. Au modificat, au spus că nu se pot reabilita monumentele în care se desfăşoară proces administrativ. Şi a căzut. O să găsim alte formule pentru a reabilita clădirea respectivă, dar după ce vom tranşa toate proiectele pe care le avem cu finanţare ca să ştim ce putem obţine de acolo sau din altă parte. Clădirea vechea CNLR era perfect eligibilă. Au venit şi au spus că nu se pot reabilita clădirile liceelor teoretice. Am trecut-o pe monument că e monument. Au venit şi au corectat la monumente că nu se pot reabilita monumentele în care se desfăşoară proces administrativ sau educaţional şi am ieşit şi de pe lista respectivă. Avem noroc cu PNDL unde l-am depus şi unde sperăm să fie”, a adăugat el.
Ovidiu Creţu a explicat că, în condiţiile în care „lucrurile sunt destul de complicate”, avantajul municipalităţii este acela că sunt în Primărie echipe foarte bune care se ocupă de aceste probleme şi atunci Bistriţa e mai flexibilă ca alţii şi se poate mişca mai repede: „Şi Strategia de dezvoltare, şi Planul de mobilitate care ni s-au cerut în anumite forme noi le aveam şi am reuşit să le depunem primii”.
Adaugă comentariu