Primele saltele din lână de oaie care se fac într-o veche fabrică din Bistriţa (FOTO-VIDEO)

Lâna de oaie , care până nu demult era aruncată de ciobani pe câmp sau i se dădea foc, este prelucrată de două zile într-o veche fabrică ridicată în anii comunismului la Bistriţa. La Netex Bistriţa se fac saltele din lână care vor fi folosite pentru izolarea termică a clădirilor, ştiut fiind faptul că lâna este cel mai bun şi mai sănătos izolator. „La anul viitor, trebuie să scoatem polistirenul şi să-l înlocuim cu lâna”, a spus  omul de afaceri Emil Iugan, care a avut ideea să înceapă producţia de saltele din lână.

„Astăzi, la Netex, pe o linie tehnologică adaptată produsului pe care l-am solicitat noi, cu sprijinul directorului de la Netex, Sorin Grama, s-au produs ca mostră primele saltele din lână de oaie. Lâna e cel mai bun izolator, aşa cum se ştie. La anul viitor, trebuie să scoatem polistirenul şi să-l înlocuim cu lâna. Polistirenul nu e material izolator, e material de ambalaj, nu-l mai foloseşte nimeni în ţările dezvoltate”, a declarat Emil Iugan pentru Timp Online.

Omul de afaceri a explicat că aceste saltele nu pot fi deocamdată folosite efectiv în construcţii fiindcă mai urmează o altă etapă: agrementarea şi certificarea. „Lucrăm la treaba asta cu universitari de la Cluj. Noi acum trebuie să valorificăm lâna recoltată de anul acesta, până anul viitor trebuie să o spălăm şi să dezvoltăm piaţa ca să ieşim pe piaţa din România, dar şi la export, cu acest material izolator din lână de oaie. Fabrica Netex poate prelucra toată lâna din Transilvania. E fostă fabrică comunistă, dar are tehnologie. Se pot face mici modificări, adaptări, reglări. Dacă am produs astăzi, mai putem produce. Deocamdată nu putem folosi produsul fără certificările legale, ceea ce înseamnă rezistenţa la foc, antimolie, o grămadă de teste care trebuie făcute”, a mai spus Emil Iugan.

El a explicat că lână este foarte multă pe piaţă, dar nu sunt foarte bine organizaţi oierii. „Noi vrem să luăm lână şi de la gospodăriile mai mici cu un număr mai mic de oi. Ei trebuie să facă două lucruri: odată cu tunsul să rezolve sortarea şi balotarea. Model de presă le prezentăm noi, va funcţiona în două săptămâni la Sîngeorz-Băi. După ce va fi presată, vom putea transporta cu un TIR 22 de tone de lână”.

Sâmbătă,  fabrica Netex a fost vizitată şi de ministrul Agriculturii, Petre Daea: „După îndelungi teste, fabrica Netex SA Bistrița realizeaza primul produs finit din lână de oaie, de o calitate excepțională, pentru izolarea termică a clădirilor”, a scris pe Facebook, ministrul Agriculturii.

Încântat de ce a văzut, ministrul a spus: „Domnul Iugan a lansat procedura de a pune în pereţii dubli ai construcţiilor pe care le face această izolaţie care nu înseamnă altceva decât saltele din lână. La Netex, de două zile se fac aceste saltele din lână. Ca să faci acest produs trebuie să schimbi tehnologia, să ai cui să i-l dai. Lâna, anul acesta, în majoritatea ei va fi valorificată la export pentru că nu suntem în stare să facem etapele tehnologice care se impun pentru realizarea unui produs care să dea valoare producătorului, dar suntem pe drumul cel bun”.

Sâmbătă, la o întâlnire cu oierii pe tema valorificării lânii, Emil Iugan a venit însoţit şi de doi oameni de afaceri turci care vor să cumpere lâna direct de la oieri.

 

Cristiana Sabău

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Google Ads

Comentarii

  1. Alexandru Chiheri

    Felicitări și cât mai multe realizări în domeniu. Occidentali folosesc lână până la 99% în izolați. Fibra de sticla e pe locul 3. Plus locurile de muncă create + țărani români nu se m-ai simt umiliți de neputinta guvernelor din 89 încoace care au fost incapabili să păstreze industria pielărie funcțională.s.asm.

    (20)
  2. Scridon Dumitru

    – D-l Iugan merită toate felicitările din partea oierilor din județul nostru și nu numai , pentru ideea bună de valorificare a lânei de oaie pe care până acuma cresătorii de ovina o aruncau la groapa de gunoi !

    (5)
    • Adrian C.

      Este doar un proiect cu şanse de eşec foarte mari!
      S-ar putea ca cheltuielile de achizitionare a lânii, fabricare, transport, admininistrație, marketing, vânzare să fie foarte mari, iar produsul să nu fie atractiv pe piață. Efectiv să nu il cumpere nimeni.
      Există izolatorii sintetici mult mai ieftini.
      Initiativa este lăudabilă, dar cred că trebuie să aşteptăm, să vedem dacă va fi un succes sau un eşec!

      (1)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.