Peste 113.000 de turiști au vizitat județul Bistrița-Năsăud. Câți au fost străini

Holistic

Județul Bistrița-Năsăud a fost vizitat, anul trecut, de 113.334 de turiști, cu 4,26% mai mulți față de 2017, arată datele Institutului Național de Statistică. Cei mai mulți – 85,82% – au fost români, străinii fiind în număr de 16.066.

”Județul nostru ar avea multe de oferit, dar mai avem și mult de lucru, dar am încredere că lucrurile sunt pe drumul potrivit chiar dacă viteza e destul de lentă. Dacă ne raportăm la provinciile istorice Bucovina și Maramureș suntem puțin în urmă, dar în mod sigur avem și noi multe de oferit din punct de vedere cultural, gastronomic, antropic și natural. Turiștii români vin în județ. A existat o creștere a numărului lor în 2018. Am avut anumite perioade în care era totul plin. Nu am găsit locuri. Aici un mare merit l-a avut Colibița și promovarea de care a avut parte, Marea de la munte. Au fost situații în care am fost nevoiți să refuzăm turiști sau să îi rerutăm pentru că nu aveam locuri. Se mai caută Băile Figa, zona montană, iar mai nou Via Transilvanica. Chiar eu l-am parcurs de mai multe ori și am început să văd oameni din mai multe colțuri ale țării”, a spus Zsolt Dosa de la Agenția de Turism Sfara Tours.

Potrivit lui Zsolt Dosa, agroturismul ar fi una dintre șansele de dezvoltare ale județului Bistrița-Năsăud: ”La Sângeorz-Băi în perspectivă se vor întâmpla lucruri bune. Dacă Sângeorzul reușește să ajungă la gloria de odinioară, ar fi un mare câștig pentru turiști. Dracula e o zonă de tranzit. Nu de puține ori turiștii s-au declarat dezamăgiți de ce au găsit acolo. Există un mit bine pus în valoare, dar când ajung acolo oamenii se așteaptă la una și găsesc alta. Turiștii din străinătate aleg obiectivele istorice la oraș, iar în județ pe cele naturale. În mare parte am avut din Ungaria, Austria, Spania, Portugalia și Franța”.

București este singurul loc din țară unde anul trecut au fost peste 2 milioane de turiști, din care mai bine de 1 milion au fost străini. Dintre județe, doar Brașov și Constanța au trecut de 1 milion de turiști, ambele în creștere față de 2017. Singurul mare județ care a cunoscut o scădere în 2018 față de anul precedent a fost Timiș. La capătul opus, în Teleorman s-au cazat puțin peste 10.000 de turiști anul trecut.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2018 în structurile de primire turistică din România s-au cazat peste 12,8 milioane de turiști, cu circa 750.000 mai mulți decât în 2017. Dintre aceștia, circa 2,8 miliaone au fost străini, iar nu mai puțini de 1,21 milioane au fost cazați în București, o ușoară creștere față de anul precedent. 

Capitala conduce topul cu peste 2 milioane de turiști cazați în 2018, urmată de Brașov (1,36 mil) și Constanța (1,31 milioane). În top 10 intră alte județe precum Cluj, Murel, Sibiu, Prahova, Bihor și Suceava, toate în creștere față de 2017. Singurul mare județ care a cunoscut o scădere (-5,08%) față de anul precedent a fost județul Timiș, acolo unde s-au cazat circa 378.000 de turiști, dintre care 117.000 străini. 

La polul opus, Teleorman a înregistrat doar 10.609 turiști cazați, dintre care 948 străini. Coada clasamentului este completată de Călărași (21.480 turiști), Giurgiu (26.860), Olt (32.318) și Sălaj (39.033). 

Foto cu caracter ilustrativ

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Google Ads-sub articol

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.