”Limes-ul roman” la Muzeul Bistrița (FOTO)

La Muzeul Județean Bistrița a avut loc vernisajul expoziției temporare „Limes-ul roman”. Expoziția temporară „Limes-ul roman” încheie o primă etapă a cercetărilor efectuate de către specialiștii Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei, din cadrul Programului Național “Limes” (2015-2019).

   

Acesta a constat în cartarea, inventarierea și studierea elementelor componente ale graniței romane de pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud și nu numai. Puțin cunoscut și valorificat, Limes-ul roman constituie una dintre valorile arheologice importante ale județului Bistrița-Năsăud ce merită a fi cunoscută de către publicul larg, anunță Complexul Muzeal BN.

”Expoziția prezintă publicului larg cercetările efectuate la nivelul județului în cadrul Programul Național “Limes” (2015–2019), privind cercetarea graniței romane și a elementelor componente ale acesteia de pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud. Programul Național “Limes” (2015–2019), are în vedere elaborarea documentației de specialitate privind monumentele care compun granița romană a provinciei Dacia, acestea constituind cel mai amplu monument unitar de patrimoniu din România, respectiv fiind cel mai lung sector, de aproape 1500 de km, al monumentului UNESCO cunoscut sub denumirea de “Frontiers of the Roman Empire” (FRE).

Starea de conservare a structurilor frontierei romane aflate pe teritoriu județului Bistrița-Năsăud este de cele mai multe ori periclitată de activități agricole sau alte tipuri de intervenții antropice. Din aceste considerente s-a inițiat în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei campanii succesive de ridicări topografice, ridicări care au menirea de a înregistra și reda fidel suprafața ruinelor în cauză, creând astfel în soft-uri dedicate, modele digitale ale terenului.

Acțiunea a fost în primă instanță derulată în zonele neîmpădurite din raza localităților Ciceu Poieni, Dobricel, Negrilești și Salva, utilizând un GPS de mare precizie, urmând în viitorul apropiat ridicările topografice ale obiectivelor aflate în zonele împădurite.

Astfel, în decursul ultimelor cercetări au fost ridicate topografic 6 turnuri și două structuri de tip burgus, amenințate de puternice intervenții antropice, celelalte obiective urmând curând a fi supuse aceluiași procedeu, dezideratul fiind ca în final toate elementele constitutive ale frontierei romane de pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud să beneficieze de un suport topografic solid și de analize adecvate.

Cercetările non-invazive, realizate în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei, pe tronsonul nordic al Limes-ului fostei provincii Dacia continuă. Astfel, au fost demarate o serie de zboruri la câteva puncte principale: castrul roman de la Livezile, turnurile romane zona Spermezeu-Sita, castrul roman de la Ilișua; pentru obținerea unor fotografii aeriene extrem de necesare viitoarelor cercetări arheologice. Toate aceste activități s-au desfășurat în cadrul Programului Național Limes, proiect în care Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud este partener”, informează Complexul Muzeal BN.

Limes-ul este numele frontierei fortificate a Imperiului Roman, care traversa cu unele întreruperi aproape întreaga Europă, de la Nistru și Marea Neagră și până la limesul lui Hadrian (valul lui Hadrian) din Scoția de azi, având deci o lungime totală de mii de kilometri. Pe această linie de graniță legiunile (armatele) romane au construite diverse fortificații cu scopul de a păzi teritoriul imperiului, pentru a da alarma imediat când se apropiau de graniță oștiri străine, și mai ales pentru a supraveghea circulația de graniță, pentru care ele încasau vame. Frontiera era de obicei compusă din: un drum ce urma linia hotarului de-a lungul acestui drum de hotar, un așa-numit „val de pământ”, o ridicătură înaltă de circa 3 m, cu o lățime de circa 10–12 m, întărit pe porțiuni cu palisade (care, fiind de lemn, s-au pierdut aproape total) sau, în unele locuri, cu ziduri de piatră un șanț de apărare, precum și, din loc în loc, turnuri de pază și chiar garnizoane militare complete, bine organizate, numite castru („castrum romanum”).

Se bănuiește că la nevoie, din turnurile de pază se transmiteau mesaje la cele imediat învecinate prin semnale de foc codificate, acestea ajungând din turn în turn până la castrul cel mai apropiat. Astfel, o alarmă de pericol se putea propaga rapid din orice punct de pe limes, pentru a chema în ajutor pe militarii din castre. Resturi de fortificații de la limes (valul de pământ, șanțul, fundamente de turnuri etc.) se mai disting pe teren în unele locuri până și în ziua de azi. Pe teritoriul României – al fostei Provincii Romane Dacia – se găsesc următoarele secțiuni de limes: limes Alutanus, limes Transalutanus și Brazda lui Novac (limes).

Foto: Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud

Eugen Gheorghe

Eugen Gheorghe

A absolvit Facultatea de Litere, Secția Română-Engleză, a Universității București. A debutat în presă în 1996 la publicația Steaua Sport Magazin. A lucrat, de-a lungul timpului, la ziarul ProSport, postul de radio Europa FM, agenția de presă Mediafax, dar și la clubul de fotbal Gloria Bistrița, unde a fost purtător de cuvânt. Din 2011 scrie la Timp Online.
Eugen Gheorghe

Google Ads

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.