Lecţii de tras cu arcul la Turnul Dogarilor. Ce planuri are clubul bistriţean de profil

(FOTO) Tirul cu arcul, ramură cu peste o mie de sportivi legitimaţi în România, prinde contur şi la Bistriţa, graţie Club Sportiv Arc Transilvan Bistriţa, condus de Răzvan Cîtu. Printr-un proiect finanţat de Primăria Bistriţa, în parteneriat cu Federaţia Română de Tir cu Arcul, cu Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a UBB de la Bistriţa şi Clubul Monarhiștilor Bistrițeni, în acest sfârşit de săptămână pasionaţii de unul dintre cele mai vechi sporturi au putut să se iniţieze în tainele lui.

Evenimentul „Bistriţa Medievală. Arc peste Timp” a debutat vineri, la Casa Argintarului, unde a fost prezentat un film documentar despre Turnul Dogarilor şi arcaşii care au apărat cetatea. Sâmbătă, bistriţenii care au vrut să înveţe să tragă cu arcul au putut lua lecţii de la profesionişti, printre aceştia numărându-se Adriana Hope, antrenor federal la Federaţia Română de Tir cu Arcul.

„Tirul cu arcul este foarte vechi. Anul trecut am sărbătorit 60 de ani de existenţă. Înainte de Revoluţie am avut cluburi în toate judeţele, iar după 1989 Bistriţa a încercat în vreo două rânduri să facă nişte cluburi, dar fără succes. Am vrut să facem schi biatlon, să se tragă cu arcul, nu cu arma. Vechime avem. Federaţia este într-o continuă dezvoltare. Am început cu arcul olimpic, acum avem şi arc tradiţional, compound. Suntem sport olimpic, avem cupe europene, mondiale, avem şi performanţe. Anul acesta am obţinut nouă medalii la Bucureşti. Avem mai multe probe: sală, outdoor, compound, field, cu animale în mărime naturală, 3D. Acest sport disciplinează foarte mult, sportivul devine foarte preocupat de echipament şi tehnic studiind tot ce trebuie. Un echipament de tir cu arcul de mare competiţie are 180 de repere. Echipamentul se adaptează. Nu se dă de la un sportiv la altul. Arcurile de începători sunt la îndemâna oricuio, dar un echipament de performanţă ajunge şi la 2500 la 3000 de euro, iar o săgeată de mare performanţă ajunge şi la 33 de euro. Se trag distanţe lungi şi scurte. Cele lungi sunt 90 şi 70 de metri, iar cele scurte 50 şi 30 de metri. Bistriţa are şanse mari să intre pe harta acestui sport. Şi Direcţia pentru Sport sprijină activitatea domnului Răzvan Cîtu, şi noi, Federaţia, ne vom strădui să îl ajutăm”, a spus Adriana Hope.

La Cluj sunt deja trei cluburi, la Oradea şase, la Suceava şi Iaşi câte trei, iar la Bucureşti cinci, la fel ca şi la Hunedoara. „E adevărat că e un sport scump şi că au început să apară oameni cu bani care îşi cumpără echipament tot mai sofisticat. Avem deja peste o mie de membri înregistraţi, iar în competiţii participă circa 250. Ca să faci performanţă nu trebuie calităţi speciale, deşi e un sport de forţă în regim de rezistenţă, un sport psihologic. Acest sport disciplinează foarte mult, fiecare sportiv semnează şi îşi asumă că respectă regulile. Nu se trage decât pe direcţia panoului. Copiii învaţă o disciplină şi să respecte regulamentul. Nu e periculos fiindcă e disciplină şi se respectă regulamentul. Se trage la semafor, cu sonor, cu lumini. Am lucrat şi cu copii cu autism care au reacţionat excelent. Le focusează atenţia pe ujn anumit lucru, lucru care este un câştig”, a spus Adriana Hope.

Sâmbătă, la Turnul Dogarilor, unde s-au ţinut cursuri de iniţiere în vederea concursului de duminică, unul dintre instructori a fost Horia Botoş, preşedintele Domeniului Arcaşilor Cluj, club ce funcţionează deja de patru ani.

„Este un sport la început de drum, puţin uitat de vreme după ce a apărut puşca, dar încet recâştigă teren în Transilvania. Noi suntem pe piaţă de patru ani, iar acum am venit la Bistriţa să ajutăm la creşterea sportului. Cei care vin la tir cu arcul se aşteaptă să fie un sport altfel care nu e fotbal, tenis, alergat, până la faptul că noi avem ţinte care seamănă cu animalele, ţinte 2 D sau 3 D de spune în care, dacă nu ai timp şi exerciţiu să mergi la vânătoare, ai şansa să vezi cum e să vânezi. Sportul presupune că ai o ţintă mică şi eşti numai tu cu arcul şi trebuie să te înţelegi tu cu echipamentul tău, să îl simţi, să devii una cu echipamentul şi săgeata ca să poţi trage perfect. Calităţile unui arcaş bun trebuie să fie răbdare, dorinţa de a învăţa şi puţină rezistenţă la vânătăi pentru că, în primele 10 săgeţi, sunt tendinţe de a avea vânătăi. Bistriţa are toate şansele să intre pe harta tirului cu arcul. Este potenţial. Important e ca oamenii să-şi dorească să vină şi să înţeleagă că nu pot simţi gustul acestui sport din prima. Trebuie să îi acorzi sportului puţin timp”, a spus Horia Botoş.

Răzvan Cîtu, preşedintele Club Sportiv Arc Transilvan Bistriţa, a explicat pentru Timp Online că se bucură de interesul pe care îl arată bistriţenii faţă de istoria oraşului şi acest sport.

„Absolut oricine poate să tragă. Avem personal calificat care îi îndrumă, dar şi arcuri de toate tăriile, astfel încât şi copiii pot trage, şi femeile, şi persoanele care nu prea au condiţie fizică. De aceea petrecem timp cu ei să deprindă tehnica, să nu rişte accidentări. Siguranţa e cea mai importantă. Când vor trage la noi la club să ştie aceste reguli de bază, să se protejeze pe ei şi pe cei din jur fiindcă săgeata are o forţă şi viteză foarte mare. În prezent, clubul are între 10 şi 15 membri pasionaţi. Urmează să mai facem înscrieri, să ne afiliem la Federaţia Română de Tir cu Arcul şi să organizăm competiţii la Bistriţa. Vrem să punem pe calendar cel puţin două competiţii din care una în Pădurea Schulerwald”, a spus Cîtu.

Duminică, la Turnul Dogarilor, va fi concursul denumit „Întinzătorii de arcuri”, care se va desfășura între orele 15 – 18, şi la care vor participa copii cu vârste între 12-16 ani și adulţi. Câştigătorii vor fi premiaţi cu diplome, cupe, medalii.

Cristiana Sabău

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Google Ads

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.