Ioan Platon: Proprietarii livezilor neproductive care nu le defrişează trebuie amendaţi

Holistic

Directorul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa, Ioan Platon, a declarat pentru Timp Online că jumătate din livezile judeţului sunt în paragină şi ar trebui rase de pe faţa pământului fiindcă reprezintă un „izvor de boli şi dăunători”. În prezent, în judeţ avem sub o mie de hectare de livezi tinere cu tot cu cele cinci proiecte depuse recent pentru înfiinţarea a peste 38 de ha de plantaţii.

„Deşi în judeţul Bistriţa-Năsăud sunt peste 9000 de hectare de plantaţii pomicole, mai mult de jumătate sunt propuse pentru defrişare fiind fără potenţial de producţie. Acestea reprezintă un izvor de boli şi dăunători şi ar trebui să se ia măsuri prin poliţia fitosanitară care există, însă numai pe hârtie, să se dea amenzi şi să se treacă la defrişarea lor. Pe lângă ce am spus anterior, arată jalnic. Nici într-o ţară nu vezi la drumul mare plantaţii abandonate”, a spus Ioan Platon.

Staţiunea utilizează 151 de hectare de teren din care la centru 96, însă şi aici plntaţiile sunt îmbătrânite având vârste între 16 şi 41 de ani. Cei mai mulţi pomi sunt din soiuri româneşti.

În întregul judeţ, dacă înainte de 1989 existau 16.000 de ha de plataţii pomicole, acum mai sunt doar te 9000 de hectare. „Jumătate sunt îmbătrânite. Aproape 5000 de hectare din 9000 au vârste peste 25 de ani, asta însemnând şi 30 de ani sau chiar 40. La sistemul de cultură predomină cel extensiv. Încă sunt plantaţii rămase de tip clasic de unde nu se obţin decât mere în cantităţi mici, sunt livezi care nu reprezintă altceva decât un muzeu hitopatologic în aer liber, de boli şi dăunători”, a spus Ioan Platon.

În ce priveşte plantaţiiler tinere, la nivelul judeţului acestea sunt pe 907 hectare. Anul trecut au fost avizate 27 de proiecte de înfiinţare de plantaţii pomicole pe 297 de hectare inclusiv cu nucifere, alun, afin. Din judeţul Bistriţa-Năsăud sunt însă doar cinci proiecte cu o suprafaţă de 38,6 ha. Dintre acestea, doar 9 hectare sunt cu meri, trei cu prun, cu alun 19 hectare, restul fiind cu zmeură, coacăze şi arbuşti.

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa a luat fiinţă în urmă cu 67 de ani. Instituţia are patru laboratoare: de ameliorare şi creare de soiuri, de tehnologii pomicole, cel de protecţia plantelor şi de virusologie. Până acum au au activat trei generaţii de cercetători care au lucrat inclusiv în proiecte bilaterale cu Franţa, Slovenia sau Spania.

După câteva vizite în străinătate, în anul 2001, Ioan Platon a decis înfiinţarea primului modul de plantaţie de mare densitate cu 2500 de pomi la hectar cu soiuri rezistente la boli. Până atunci, plantaţiile din judeţ erau între 833 şi 1250 de pomi la hectar.

La Staţiunea din Bistriţa au fost create şi omologate peste 30 de specii de măr, prun, cireş, dar şi portaltoi la prun sau măr. În perspectivă va exista şi un alt portaltoi pe care cercetătorii din Bistriţa vor să-l patenteze la nivel european şi care e rezistent la virusul Plantox. Ultimul soi creat poartă numele de Gloria.

„În anii 60, italienii i-au învăţat pe români pomicultura. Specialiştii italieni au venit şi făceau demonstraţii şi instruiri privind înfiinţarea de plantaţii pomicole în această parte a ţării. Aşa s-a trecut de la pomicultura clasică la cea intensivă şi superintensivă. Acum am ajuns în momentul când pomicultura e de înaltă densitate, asta presupunând 2000 până la 3300 de pomi la hectar. Am avut şi o încercare şi de 8000 de pomi la hectar. Şi în pomicultură progresul şi-a spus cuvântul. Din păcate, un singur lucru îl regret că nu avem sprijinul ca în anii 60 pentru înfiinţarea de plantaţii. Este acest PNDR. Nu ştiu cât va ajunge pentru că un hectar de livadă costă peste 30.000 de euro. Trebuie făcute dotările necesare”, a mai spus Ioan Platon la o dezbatere cu specialişti din Olanda care au venit în Bistriţa-Năsăud să îi înveţe pe proprietarii de livezi cum să facă pomicultură la nivel performant.

Cristiana Sabău

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Google Ads

Comentarii

  1. Balan Marius - PARTIDUL VERDE

    In tot judetul BN si in toata ROMANIA situatia este identica. La Ministerul cu pricina ar trebui pornita o informare urgenta si atrase firmele care fac peleti, si sa se ocupe in parteneriat cu proprietarii de livezi si sa asaneze aceste terenuri infestate. In acest fel o buna parte din lemnul de calitate din PADURI ar mai avea o sansa sa mai creasca.Propuneti D-le Director PLATON acest aspect .HAI CA SE POATE !

    (0)
  2. asteptam conferinta porcilor

    sa primim amenda ca crestem porci sau sa-i exterminam , justificata ca nu putem combate pesta porcina ce se raspandeste spre fermele autorizate

    (0)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.