S-a găsit soluția pentru reabilitarea corpului A al CN ”Liviu Rebreanu” Bistrița

Holistic

Autoritățile locale și centrale au găsit soluția pentru reabilitarea corpului A al Colegiului Național ”Liviu Rebreanu” din Bistrița. Viceprimarul Cristian Niculae anunță pe Facebook că este convocat de îndată Consiliul Local Bistrița care să adopte o hotărâre prin care să se facă un aps înainte în acest sens.

”Am fost convins tot timpul că vom găsi o soluție pentru reabilitarea corpului A al Colegiului Național Liviu Rebreanu

Convocăm pentru mâine ședința de îndată a Consiliului Local al Municipiului Bistrița pentru a aproba predarea amplasamentului CNLR către Compania Națională de Investiții în vederea realizării lucrărilor de reabilitare și modernizare, atât de necesare clădirii monument istoric al acestui liceu de prestigiu, unde învață un număr de 1.670 de elevi bistrițeni, școală etalon la nivel național ce a dat generații peste generații de oameni de valoare, Bistriței și României.

Este o investiție în jur de 10 milioane de euro pe care nu ne-am permis-o din bugetul municipiului.

Am încercat cu fonduri europene, am încercat prin PNDL și nu s-a putut. Am găsit soluția la CNI și vom rezolva și această problemă.

Mulțumim Guvernului României, mulțumim colegului nostru vicepriministrul Daniel Suciu, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice!”, a scris Cristian Niculae pe Facebook.

Primăria Bistrița a anunțat că marți 21 mai, la ora 15.30, este convocat Consiliul Local în şedinţă de îndată, pe ordinea de zi fiind: ”Proiect de hotărâre privind predarea către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin Compania Naţională de Investiţii „CNI” SA, a amplasamentului şi asigurarea condiţiilor în vederea executării obiectivului de investiţii „Consolidarea şi modernizarea corpului A (corp liceu), Colegiul Naţional Liviu Rebreanu, Bulevardul Republicii nr. 8”.

Google Ads-sub articol

Comentarii

  1. Dorin V

    Felicitări!
    Iată că administrația locală nu doarme așa cum zic cei care stau toată ziua si bagă de vină.
    Dacă oamenii vor ceva si se lupta pentru asta este posibil orice.
    Felicitări, este lucru mare!

    (-32)
    • Cineva

      As fi zis că administrația locală nu doarme sau nu are alte interese daca investiția s-ar fi făcut cu bani europeni, gratis. Au ratat și acum îi lăudați că o fac din banii noștri integral. Ce să spun!

      (2)
  2. Mihai

    Frumos, elegant cat de cat.
    Era momentul sa se gaseasca o solutie si pentru cladirea respe tiva pentru ca asa cum s-a facut la Colegiul Andrei Mureaanu, la Grigore Moisil si la Liceul InfoEl, trebuia sa se faca si cel mai bun liceu din Bistrita

    (-3)
  3. h

    doar sa nu lucreze ca la calea ferata de la Lama – 5mp intr-o luna, ca nici nepotii nepotilor nostri nu vor prinde lucrarea gata.

    (18)
    • Neamtu

      De când e Suciu ministrul dezvoltării au început multe proiecte pt județul nostru. Și de când a început sa se implice Cristi Niculae in administrarea orașului lucrurile au început sa se miște și Bistrița sa prindă o alta aura fata de cea dinainte. Deci un singur cuvânt Felicitari!

      (-26)
    • pop

      bai neamtule….wanabi care esti…..de tot rasu ..ai ajuns…!!
      sa va laudati singuri…bravo pentru incompetenta….

      (13)
  4. gânditorul de la Hamangia

    Foarte bine, predați amplasamentul ”CNLR către Compania Națională de Investiții în vederea realizării lucrărilor de reabilitare și modernizare, atât de necesare clădirii monument istoric al acestui liceu de prestigiu,” dar de unde primiți cei în jur de 10 milioane de euro necesari executării lucrărilor de reabilitare? Ce și cui dați în loc ? Câte voturi ați promis guvernanților pentru acest troc electoral, pe baza altei promisiuni? Asta-i întrebarea!!! Toată guvernarea PSD-ALDE a constat doar din promisiuni, iar cele înfăptuite au adus numai necazuri economiei românești, datorii externe până peste cap și inflație enormă!!! Vă sfătuiesc să faceți ca un meseriaș înțelept, care ”măsoară de trei ori și abia după aceea taie”, deoarece dacă vă băgați capul în laț, s-ar putea să vă zboare scaunul de sub picioare!!!

    (11)
    • radu

      cred ca traiti in alta lume zau asa…… pana la urma care este problema Dvs.? Vreti sa se realizeze aceasta investitie sau nu???? mai conteaza cum au negociat? asta inseamna sa negociezi in favoarea comunitatii tale !!! asta inseamna politica!!! pe bune??? de ce nu au renovat cei din PDL-PNL sau cum s-or mai fi numind acuma??? chiar va doare capul de unde iau ei bani??? zau asa!!!!!

      (-10)
  5. Dana roman

    Dnu Vice, iar te bagi in seama?! Vezi ti de pozele tale! Fa si apoi spune ca ai facut ! Nu începe iar cu pozele si laudele ! Iar te ia gura pe dinainte cu ce o sa faceți ?! Pe cand utilități in Unirea ?! Slatinita ?! Drumuri asfaltate in oraș ?! Piste biciclete ?!

    (12)
  6. Tică (altu)

    Cam tot ce mișcă mai nou în județ , musai a început de când e Suciu și Niculae în fruntea bucatelor !
    Sună bine, nu ?
    Adică un lucru care ține de cea mai evidentă normalitate (să întreții un bun valoros, dat în dar de către proprietar) este prezentat ca o realizare de excepție , în al 12 ceas.
    Bravos administrație , sunteți pe drumul bun (spre Ghinda), doar că direcția este greșită (la Slătinița)

    (17)
  7. john

    da….din cauza incompetentei si a reavointei…nu se poate gratis pe fonduri europene ….se face tot cu banii romanilor …mita de la dragnea se cheama…Asta era ultima solutie …Uitati-va la Oradea care se dezvolta cu sute de milioane de euro de la europeni ..in timp ce eunucii de la Bistrita cu jalba in mana la tatuca dragnea……Incompetentilor !!!!!!!!!!

    (15)
    • radu

      BAI jOHN, ESTI TU SIGUR CA IN oRADEA SE FACE TOTUL CU BANI EUROPENI??? CHIAR CREZI TU ASTA?? SAU TI S-A SPUS ASTA??? Intai ar fi bine sa verifici informatiile!!! asa de la TV sa preiei o informatie si sa o crezi nu e indicat!!!! Daca facea PNL asat era ok? sau important este sa se faca???? bani europeni inseamna si banii nostrii, sau nu sti cum functioneaza treaba??? Sti cati bani este obligata Romania sa de la UE in calitate de membru??? ai habar? deci despre ce bani vorbim???

      (-13)
    • john

      bai radule…fi atent aici
      ….România a primit până în ianuarie 2019 de la Uniunea Europeană 51,4 miliarde de euro și a plătit 17,2 miliarde de euro. Rezultă astfel un sold de 34,1 miliarde de euro, conform datelor prezentate de Ministerul Finanțelor. Din 2013 și până azi, 2018 este cel mai slab în ceea ce privește atragerea de fonduri europene. Potrivit ”Evoluţiei fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană ( BALANŢA FINANCIARĂ NETĂ) la 31.01.2019”, s-au atras 4,4 miliarde de euro anul trecut. Comparativ, în 2017 au fost 4,8 miliarde de euro, în 2016 7,3 miliarde de euro, în 2015 6,4 miliarde de euro, în 2014 5,9 miliarde de euro, în 2013 5,5 miliarrde de euro.
      Din cele 4,4 miliarde de euro, aproape 1,47 miliarde de euro sunt fonduri structurale si de coeziune. Pentru acești bani s-au depus proiecte de confinanțare din partea autorităților române și diverșilor solicitanți și care au fost aprobate. Nu intră în calcul aici sumele încasate din Fondul European pentru Garantare Agricolă (FEGA), care se dau fără cofinanțare. La acest din urmă capitol, fermierii din România au primit 1,76 miliarde de euro. Mai există un capitol prin care s-au încasat bani și anume Fondurile pentru dezvoltare rurala si pescuit (FEADR+FEPAM). Suma totală a fost de 1 miliarde euro. Aici avem situații împărțite în sensul că s-au acordat bani și fără cofinanțare și cu cofinanțare. Cofinanțarea presupune ca cel care solicită bani europeni să vină cu o parte din sumă pentru proiectul urmărit. De regulă, face un împrumut la început pentru toată suma necesară proiectului urmând ca pe parcursul derulării investiției să încaseze și banii europeni.
      S-au încasat astfel 4,4 miliarde de euro în 2018 și s-au plătit către bugetul european 1,67 miliarde de euro. Rezultă astfel un sold pozitiv de 2,77 miliarde de euro. Din acești 2,77 miliarde de euro, avem cei 1,76 miliarde de la FEGA. Rămân astfel un miliard de euro. Și din acest miliard de euro se mai scad niște sume primite în contul dezvoltării rurale și pentru care n-a fost nevoie de cofinanțare. Astfel, România a reușit să atragă din Europa, prin proiecte avansate, mai puțin de un miliard de euro în 2018.

      (8)
    • JOHN

      cA TOT VORBIM DE INCOMPETENTI….RADULE

      Primăria Oradea a depus proiecte în valoare de 300 milioane de euro pentru a accesa fonduri europene nerambursabile pe actualul exercițiu financiar, până acum fiind câștigată finanțare pentru proiecte în valoare de 174 milioane de euro, restul fiind în procedură de evaluare, a anunțat primarul Ilie Bolojan. Astfel, orașul Oradea, cu un buget de circa 580 milioane lei și o populație de aproximativ 200.000 locuitori, bate Clujul, Sibiul și Bucureștiul la acest capitol.

      Care este secretul? Contactat de HotNews.ro, primarul Ilie Bolojan spune că este nevoie de o echipă bună de specialiști pentru a scrie proiectele, o echipă rapidă de proiectanți, în cazul în care apar modificări în ghiduri, dar și pregătirea proiectelor cu circa 1-2 ani înainte de lansarea apelurilor.

      În comparație, Primăria Cluj-Napoca depus 39 de proiecte în valoare de circa 993 milioane lei (218 milioane euro), Primăria Sibiu a depus 23 de proiecte, iar valoarea acestora depășește 320 milioane lei. Primăria Capitalei a depus 13 cereri de finanțare, valoarea acestora fiind de circa 283 milioane euro.

      Bucureștiul are o populație de circa 1,9 milioane locuitori, iar Primăria Capitalei a avut în 2018 un buget local de 5,7 miliarde lei în 2018. Cluj-Napoca are o populație de 324,576, potrivit datelor de la recensământul din 2011 și un buget local de 742 milioane lei în 2018. Orașul Sibiu are circa 150.000 de locuitori, potrivit datelor de la recensământul din 2011, iar în 2018 a avut un buget local de 310 milioane lei.

      (6)
    • john

      TOT PENTRU RADU…
      România a primit până în ianuarie 2019 de la Uniunea Europeană 51,4 miliarde de euro și a plătit 17,2 miliarde de euro. Rezultă astfel un sold de 34,1 miliarde de euro, conform datelor prezentate de Ministerul Finanțelor. Din 2013 și până azi, 2018 este cel mai slab în ceea ce privește atragerea de fonduri europene. Potrivit ”Evoluţiei fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană ( BALANŢA FINANCIARĂ NETĂ) la 31.01.2019”, s-au atras 4,4 miliarde de euro anul trecut. Comparativ, în 2017 au fost 4,8 miliarde de euro, în 2016 7,3 miliarde de euro, în 2015 6,4 miliarde de euro, în 2014 5,9 miliarde de euro, în 2013 5,5 miliarrde de euro.
      Din cele 4,4 miliarde de euro, aproape 1,47 miliarde de euro sunt fonduri structurale si de coeziune. Pentru acești bani s-au depus proiecte de confinanțare din partea autorităților române și diverșilor solicitanți și care au fost aprobate. Nu intră în calcul aici sumele încasate din Fondul European pentru Garantare Agricolă (FEGA), care se dau fără cofinanțare. La acest din urmă capitol, fermierii din România au primit 1,76 miliarde de euro. Mai există un capitol prin care s-au încasat bani și anume Fondurile pentru dezvoltare rurala si pescuit (FEADR+FEPAM). Suma totală a fost de 1 miliarde euro. Aici avem situații împărțite în sensul că s-au acordat bani și fără cofinanțare și cu cofinanțare. Cofinanțarea presupune ca cel care solicită bani europeni să vină cu o parte din sumă pentru proiectul urmărit. De regulă, face un împrumut la început pentru toată suma necesară proiectului urmând ca pe parcursul derulării investiției să încaseze și banii europeni.
      S-au încasat astfel 4,4 miliarde de euro în 2018 și s-au plătit către bugetul european 1,67 miliarde de euro. Rezultă astfel un sold pozitiv de 2,77 miliarde de euro. Din acești 2,77 miliarde de euro, avem cei 1,76 miliarde de la FEGA. Rămân astfel un miliard de euro. Și din acest miliard de euro se mai scad niște sume primite în contul dezvoltării rurale și pentru care n-a fost nevoie de cofinanțare. Astfel, România a reușit să atragă din Europa, prin proiecte avansate, mai puțin de un miliard de euro în 2018.

      (3)
  8. Manole

    10 000 000 euro bani publici sa văriuești o școală???????????
    Suntem pe nicăieri ca Vida Geza…

    (-4)
    • radu

      Manole, vrei sa o zidesti pe Ana ca sa coste mai putin o investitie de asa amploare??? stiti ce este de facut in liceul acela??? instalatii, subsol, canalizare, instalatii electrice, podele, gresie, baile, geamurile, podul, sarpanta, mobilier etc…….. ai habar???ce cantitate de lucrari?????la preturile de astazi……da mno, daca o zidim pe Ana poate se face cu 1 milion!!!

      (-7)
  9. vlad

    După mai bine de 10 ani si atâtea bâlbe administrative legate de reabiliarea corpului A al Colegiului Național „Liviu Rebreanu”, totul e bine când se termină cu bine. Până la urmă nu mai contează nici valoarea de 10 000 000 euro bani publici pentru lucrările de reabilitare a clădirii. Trebuie însă subliniat faptul că autoritătile locale actuale se câcâie de peste 10 ani să găsească o solutie, pentru reabilitarea unei clădiri a cărei constructie la inceputul secolului XX, a durat de trei ori mai putin. După cum se stie, actuala cladire a Gimnaziului Evanghelic a fost construită pe langa Biserica Evanghelica, in timpul lui Georg Fischer – al 99-lea director al Gimnaziului sasesc. Acesta a fost cel mai longeviv director si a preluat conducerea Gimnaziului sasesc în anul 1882 şi l-a condus până în 1914. Mai întâi au fost achiziţionate terenurile de pe Aleea Măcelarilor (azi bulevardul Republicii). Finanţarea a fost asigurată prin vânzarea vechilor clădiri (situlte in centru langa Biserica Evanghelica). Suma era departe de a fi suficientă, aşa că Georg Fischer a iniţiat o amplă acţiune de donaţii la care au participat toate instituţiile săseşti din oraş. Cele mai generoase donaţii: băncile Credit und Vorschussverein şi Bistritzer Distrikts Sparkassa AG. Pe 1 aprilie 1908 s-au demarat lucrările – care au costat, în final, 496.959 coroane, fără a fi incluse aici cheltuielile pentru canalizare şi instalaţia electrică, iar clădirea a fost dată în folosinţă la începutul lunii septembrie 1910.
    Este însă si mai dezgustător modul in care autoritătile locale actuale se inghesuie sa-si aroge meritele pentru gasirea fondurilor necesare reabilitarii clădirii. Este vorba în primul rand de viceprimarul Cristian Niculae, care nu are absolut niciun merit în această situație.
    In realitate, după mai multe încercări nereusite ale administrației locale de a pune mâna pe clădirea Gimnaziului Evanghelic si a o trece in proprietatea publica, a aparut o conjunctură favorabilă cand bistrițeanul Daniel Suciu a fost numit la Ministerul Dezvoltării, care are in subordine Compania Națională de Investiții acolo unde nu de mult a ajuns si dosarul reabilitării corpului A al CNLR.

    (8)
    • Anuța

      Multă invidie, multă ciudă, multă răutate !
      Ce știi tu despre ce a făcut vicele sau nu ?
      Ia uite ca si Radu Moldovan confirmă: Suciu și Niculae împreună au găsit soluția ! Restul, cum se zice e CAN CAN !
      PS Esti cumva Doris Rai-preuteasa ? :))))

      (-14)
    • Cititul

      Stimate Domnule Vlad,

      Ar fi fost frumos sa puneti in ghilimele ceea ce ati copiat (cuvant cu cuvant) despre istoria cladirii din Revista Bistritei 2011, p. 234, din respect intelectual pentru autorul adevarat.

      Cititul

      (0)
  10. Gogu

    Îți explic eu. Nu se dau fonduri europene pentru clădiri monument proprietate privată. Si clădirea asta e privată, e a sașilor.
    Asta-i treaba.

    (-8)
  11. bondaru™

    Imi pare rau dar se dau. Cu un simplu goagle o sa gasesti mai multe parohii care au reusit sa acceseze fonduri.

    (7)
  12. cristian niculae-viceprimar viitor primar

    cu fondurile europene e greu …de furat din ele….si daca nu se poate fura..nu ne intereseaza sa le accesam ….din astea guvernamentale ..ne infruptam cu tot partidul..,..

    (11)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.