”Coșbuc 100”, moment comemorativ la CJ pentru ”o emblemă a județului”

Holistic

La împlinirea unui secol de la moartea ”poetului țărănimii” George Coșbuc (20.09.1866 – 09.05.1918), la Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a avut loc un moment comemorativ ”Coșbuc 100”.

A fost lansată broșura omagială ”Sunt suflet în sufletul neamului meu”, iar elevi de la Palatul Copiilor au oferit un moment artistic cu poezie și muzică pe versuri de George Coșbuc.

Printre invitați, alături de oficialitățile județului, directorii instituțiilor de cultură din subordinea CJ și inspectorul școlar general – Maria Nistor, director în cadrul Ministerului Educației Naționale, prof. univ. dr. Ion Buzași, protopopul ortodox și cel greco-catolic de Bistrița.

”Marcăm un moment istoric, 100 de ani de la moartea unui poet care a făcut multă cinste județului Bistrița-Năsăud. Îmi pare rău că lucrurile se desfășoară doar pe plan local, pentru că George Coșbuc merita cu mult mai mult. Din păcate, marii oameni de cultură, care au poziții importante, așa cum nici în 2016 nu au fost alături de autoritățile locale la 150 de ani de la nașterea poetului nici astăzi nu acordă importanța cuvenită unui astfel de moment. George Coșbuc a fost o speranță pentru cei care nu aveau speranță și trebuie să fim foarte mândri de Coșbuc. Noi îl cinstim pe Coșbuc așa cum merită. Deși a fost un susținător al Marii Uniri nu a avut șansa să trăiască a acest moment, a murit cu câteva luni înainte de împlinirea marelui vis al tuturor românilor” – președintele Consiliului Județean, Radu Moldovan

El a postat apoi pe Facebook: ”100 de ani de istorie, 100 de ani de poezie, 100 de ani de George Coșbuc! Istoria este parte din sufletul și neamul românesc, iar astăzi prin comemorarea unuia dintre cei mai iubiți poeți români, George Coșbuc, am reușit să aducem la lumină ,,glasul țăranului român”. Au făcut-o elevii de la Palatul Copiilor, ale căror voci au răsunat în plenul Consiliului Județean și în toate școlile din județul Bistrița-Năsăud. Marele poet George Coșbuc s-a născut într-o familie cu 14 generații de preoți și la doar 7 ani, citea și scria fluent. Până în clasa a IV-a, marele poet român avea scrise 160 de poezii. Astăzi, sunt mai mult decât convins că țara noastră are viitor, iar viitorul sunt sutele și miile de copii care iubesc, trăiesc și simt România prin sutele de cărți citite, prin păstrarea tradițiilor și obiceiurilor străbune și mai ales prin dorința de a reuși în viață. Felicitări tuturor elevilor și profesorilor care astăzi ați demonstrat că o generație puternică crește prin oameni pasionați de cunoaștere și prin oameni care iubesc poporul și neamul românesc”.

”Îl comemorăm pe poetul George Coșbuc, un poet foarte drag nouă, o emblemă a acestui județ. Pe lângă opera pe care a lăsat-o, merită să aibă parte și de asemenea momente festive, solemne. Publicația ”Sunt suflet în sufletul neamului meu” a ajuns în toate școlile din județ, la elevi și profesori. Pentru câteva momente, cu toții astăzi ne aducem aminte de George Coșbuc și de opera sa nepieritoare. Au existat polemici că numai partea ortodoxă îl cinstește pe Coșbuc și frații noștri greco-catolici nu sunt invitați. Iată că părintele greco-catolic este împreună cu noi, iar Ioan Buzași este și el greco-catolic. Nu cred că trebuie să aplicăm scriitorilor această etichetă, că Eminescu a fost ortodox și Coșbuc greco-catolic. Cred că discuțiile acestea nu își au rostul” – Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Județene ”George Coșbuc”

”Fac parte dintr-o generație care a crescut cu poezia lui Coșbuc, ne-am bucurat de el pentru că rezona cu colbul uliței din satul bunicilor noștri. Este evocată o lume extrem de bogată spiritual, în ciuda condițiilor materiale precare, o lume a valorilor adevărate. Cred că este bine să îi învățăm pe copii cine sunt. Este o întrebare atât de frumoasă: Copile, cine ești și de-al cui? Prin acțiunile din școlile bistrițene încercăm un răspuns care va răzbi peste timp. Vrem să răspundă cu mândrie copiii noștri oriunde ar merge: Suntem români, de-ai lui Coșbuc” – inspectorul școlar general Camelia Tabără.

Eugen Gheorghe

A absolvit Facultatea de Litere, Secția Română-Engleză, a Universității București. A debutat în presă în 1996 la publicația Steaua Sport Magazin. A lucrat, de-a lungul timpului, la ziarul ProSport, postul de radio Europa FM, agenția de presă Mediafax, dar și la clubul de fotbal Gloria Bistrița, unde a fost purtător de cuvânt. Din 2011 scrie la Timp Online.
Eugen Gheorghe

Google Ads-sub articol

Comentarii

  1. Respectul inseamna si civilizatie

    Draga pintea nu este vorba ca x este ortodox sau y este catolic, este lipsa de respect pe care voi astia din functiile statului nu o aveti fata de biserica greco catolica de teama ca veti fi trasi la raspundere de capetele bisericii ortodoxe. Daca se face o comemorare sau o conferinta pentru o anumita persoana importanta in istoria judetului si la care invitati preotii ortodocsi trebuie sa invitati si pe cei greco catolici daca respectiva persoana a avut religia greco catolica. Vrem respect din partea statului chiar daca la multi nu le convine. Nu putem ascunde adevarul la nesfarsit. Biserica greco catolica a avut un rol important in istoria acestui popor, adevar care trebuie spus si respectat.

    (0)
  2. Victor

    George Coșbuc a fost al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Documentele atestă că, după tată, este descendentul a zece generaţii de preoţi, iar după mamă, avea în urmă cinci generaţii de preoţi. Surprins, George Călinescu, în „Istoria literaturii”, spune: „mai toţi din familie, fraţi şi cumnaţi, erau capete cu lumină şi popi”. Liceul l-a urmat la „Gimnaziul Superior Greco-Catolic Românesc” din Năsăud, liceu confesional patronat de Biserica Română Unită. Fratele lui George Coșbuc a fost si el preot greco-catolic.
    Coșbuc, „suflet în sufletul neamului” a fost produsul educației primite în sânul acestei ilustre familii. Greco-catolicii l-au cinstit întotdeauna pe Coșbuc. Acum doi ani au organizat manifestări culturale proprii prin care au marcat cei 150 de ani de la nașterea poetului întrucât au fost excluși deliberat și programatic din manifestările oficiale. Atunci, din motive propagandistice s-a preferat de către „partea ortodoxa” să se includă în programul manifestărilor oficiale „resfințirea” de către ortodocși în frunte cu un fost colaborator al Securității a bisericii din Coșbuc construită de greco-catolici, a bisericii în care au slujit tatăl și fratele lui George Coșbuc.
    Agenția de știri a Patriarhiei Romane a prezentat pe larg momentul menționând faptul că în „biserică au slujit strămoşii poetului George Coșbuc, toți preoți din tată în fiu” și că „în curtea acestei biserici își dorm somnul de veci părinții poetului George Coșbuc, preotul Sebastian și soția Maria, dar și străbunicul acestuia”. Doar confesiunea acestora fiind trecută sub tăcere. Interesele propagandistice pe de-o parte și politicianismul pe de altă parte au prevalat. Coșbuc din ceruri, cred că cu un ochi rădea și cu unul plângea.
    Sigur că nu ar trebui să aplicăm scriitorilor etichete pentru că nu despre asta este vorba dar nici să profităm de momentele în care celebrăm repere ale culturii naționale pentru a lipi pe șest etichete confesionale mincinoase prin omisiuni interesate așa cum s-a întâmplat acum doi ani. Atunci când, oficiali și public, clerici și mireni, la Bistrița, Coșbuc și București vom putea accepta și afirma relaxați ca elita culturală și politică românească din Transilvania (și din Bistrița-Năsăud prin excelența) era, până la infamul an 1948, greco-catolică așa cum a fost Coșbuc atunci îl vom merita cu adevărat. Și ne vom reașeza și noi, în fine, rândul europenilor și în contemporaneitate așa cum a stat Coșbuc în vremea sa.

    (0)
  3. Paul Milea

    Qui prodest?La ce va folosesc aceste intepaturi sterile?Prezenta celor doi protopopi e graitoare.In rest,intoarcerea la 1948 sau la 1700, este o iluzie bolnavicioasa.Avem mult mai multe probleme grave ,decat sa ne inveninam sufletele pe teme ce sunt pe cale de a se rezolva de la sine.

    (0)
    • Victor

      Serios? Cum oare? Trageți speranța sa moara toți greco-catolicii acceptand pana atunci să fie spectatori tăcuți și pasivi ai genocidului cultural și confesional ridicat la rang de politică de stat din 1948? Avem probleme mai importante decât respectul pentru libertatea, individualitatea și demnitatea fiecăruia dintre compatrioții și semenii noștri? Cui folosește adevarul? Serios?

      (0)
    • Respect

      Daca vrei sa faci comentarii doar de dragul sa scrie cauta alt subiect. Nu are rost sa faci fum.

      (0)
  4. Ciprian

    Deranjează faptul că George Coşbuc era greco-catolic? Este considerat un detaliu neimportant? Neinvitarea clerului greco-catolic la comemorările de la Hordou reprezintā atitudinea constantă a unora: rescrierea istoriei în favoarea ortodoxiei impulse cu forța pe meleaguri bistrițene in 1948, discriminarea greco-catolicilor şi un apel la a nu protesta. Nimic nou din păcate.

    (0)
    • Victor

      Mai mult decât faptul ca George Coșbuc era greco-catolic deranjează faptul că lumea satului cântată de bardul din Hordou era greco-catolica, că tradițiile satelor din lumea Năsăudului erau greco-catolice și „luminătorii satelor” erau de sute de ani greco-catolici. Zece generații de preoți greco-catolici în familia Coșbuc înseamnă sute de ani de evoluție spirituală într-o lume conectată la luminile occidentului și la rădăcinile latine ale neamului românesc. Lucruri care i-au deranjat teribil pe sovietici și care ne-au impus o altă paradigmă în care nu mai eram umașii Romei ci „frații” mai mici ai Fratelui mai mare de la Moscova.
      Urmașii celor care au acceptat impunerea dogmei sovietice și supunerea României unei culturi străine sunt la fel de deranjați de realitatea evoluției spre Europa a conștiinței și culturii romanilor transilvăneni în ultimii 320 de ani sub influența bisericii greco-catolice și preferă să prezinte publicului „adevăruri alternative” servind în continuare propagandei ruse, pravoslavnică și antioccidentală. Nu atât menținerea României în sfera de rusă este interesantă cât menținerea în continuare la putere a baronetului care a căpușat țara în ultimii 28 de ani, a cărui marjă de manevră s-a diminuat mult sunt presiunea instituțiilor europene. Or acum la modă e rățoiala antieuropeană și bătutul în piept cu tradițiile locului. Care tradiții? Alea aduse de Moscova și administrate cu succes de Biserica lui Justinian Marina și a urmașilor lui foști colaboratori ai securității.

      (0)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.