Comuna Rodna luptă să aibă cel mai mare domeniu schiabil din România

Holistic

Cel mai mare domeniu schiabil din România ar putea funcționa în Munții Rodnei, mai precis la Valea Vinului, dacă Guvernul, prin Ministerul Turismului, va fi de acord să finanțeze cu circa 30 de milioane de euro acest proiect ce ar pune zona pe harta turistică a României.

Din noiembrie 2018, Valea Vinului din comuna Rodna este stațiune turistică de interes local, un prim pas fiind făcut așadar pentru ca zona să devină o atracție.

”Scopul meu este să ajungem stațiune de interes național. Avem un proiect depus la Ministerul Turismului în valoare de 30 de milioane de euro pentru cu un domeniu schiabil de 20 de km de pârtie și cu tot ce este necesar acolo. Am primit de la Minister niște cereri de clarificări pe care trebuie să le trimitem până la sfârșitul lunii martie. Zilele acestea mă întâlnesc la Cluj cu cei cu care am scris proiectul ca să putem trimite aceste clarificări. Nu se pune problema să nu fie zăpadă la noi. Discutăm de un domeniu schiabil la cota 1800. Avem o monitorizare de cel puțin 4 ani atât a stratului de zăpadă, cât și a temperaturii și umidității, așa cum ne-au cerut cei care ne-au scris SF. În întocmirea SF-ului am lucrat cu o firmă din Polonia, care este numărul doi în Europa pentru construcții de pârtii și instalații de zăpadă. Pentru tracțiunea pe cablu, telegondolă, am lucrat cu o firmă din Elveția, numărul doi mondial. Deci am lucrat cu profesioniști care au venit în teren, au văzut despre ce este vorba și am modificat traseele pârtiilor până ne-a ieșit ce era mai bine: să construim un domeniu schiabil atât pentru familie, cât și pentru competiții. O să avem pârtii albastre, pârtii roșii, pârtii negre. O să fie un domeniu schiabil foarte frumos. Cred că va fi cel mai mare din țară. La Poiana Brașov are 20 de km, iar acesta va avea 22 de km”, a declarat pentru Timp Online primarul din Rodna, Valentin Grapini.

Potrivit acestuia, domeniul schiabil de la Valea Vinului va aduce beneficii nu doar pentru comuna Rodna, ci pentru toată valea Someșului superior, de la Sângeorz în sus, Maieru, Rodna, Șanț.

”Spun asta pentru că am făcut un sondaj ca să vedem câte locuri de cazare sunt pe toată valea și avem 1050 de locuri de cazare azi. Am avut o întâlnire cu un reprezentant din Ministerul Învățământului. Mă interesează foarte mult o școală profesională în sistem dual pentru că avem nevoie de oameni pentru activitatea turistică: lucrători comerciali, bucătari, ospătari și tot ceea ce ne trebuie nouă să dezvoltăm o stațiune de vis.

Eu sunt interesat ca, în etapa următoare, să acreditez casele particulare să poată da masă caldă pentru turiști. Am vorbit deja la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj cu domnul profesor Fițiu care se ocupă de aceste case care pot da hrană pentru turiști în sistem eco și, Valea Vinului, fiind la poarta Parcului Național Munții Rodnei, mă interesează ca această stațiune să fie eco-turistică. De aceea, am luat foarte multe elemente în calcul. Inculsiv taxiurile vor fi de epocă, așa cum circula Rebreanu și Coșbuc, ne gândim să fie electrice. Vom interzice de vineri până luni traficul greu, iar după realizarea acestui domeniu schiabil, nu vor mai fi exploatări forestiere pe Valea Vinului”, a spus Grapini.

În prezent, numai la Rodna sunt o sută de locuri de cazare.

”Avem și hotelul cu încă 40, dar care nu sunt acreditate de Ministerul Turismului și nu l-am putut lua în calcul. Hotelul astăzi nu este funcțional în totalitate, dar se va redeschide și va fi un loc frumos de cazare pentru turiștii care vin. Noi avem o clădire, fosta Pretură, pe care vrem să o transformăm în hotel fiindcă e o clădire construită în 1800 și este foarte importantă pentru noi fiindcă e în centru. Sperăm să o putem face ori din bugetul local, ori printr-un parteneriat public-privat cu cineva și să facem un hotel cum era în 1800”, a adăugat Grapini.

În această perioadă, administrația locală din Rodna lucrează la un PUZ pentru Valea Vinului în așa fel încît să nu poată fi făcute decât anumite construcții în zonă. ”Vor fi cinci tipuri de clădiri cu un anumit regim de înălțime. Vrem să creăm un sat de vacanță de vis”, a spus Grapini.

În cea mai optimistă variantă, dacă domeniul schiabil va primi undă verde, lucrările vor putea începe în 2020.

”Noi avem o cofinanțare de 3 milioane de euro pe care o putem asigura fiindcă deținem păduri. Dacă primesc undă verde pentru finanțarea lui, eu deja încep să lucrez pe banii din bugetul local și așteptăm să ne vină banii de la Guvern. Cred că e foarte important ca, în Carpații Orientali, să avem un domeniu schiabil de vis care să aducă plus valoare zonei și comunei noastre”., a explicat primarul din Rodna.

În comuna Rodna au lucrat în minerit peste 3000 de oameni care, după închiderea minei, nu au mai avut ce face. Turismul va fi șansa lor să trăiască mai bine.

Foto credit ilustrativ: Albert Gavrilă

Cristiana Sabău

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Google Ads

Comentarii

  1. ...

    Un proiect frumos.
    Nu sunt împătimit al sporturilor de iarnă, dar locația pare ca ar fi irosita dacă nu s-ar realiza.

    Dacă cineva nu își dorea pârtie în fundul curții, se putea schia demult la Rodna.
    Așa, avem un telescaun, pe în deal ras de pădure, fără rost, construit foarte scump pentru a ajunge în câțiva ani la fier vechi…
    Spun asta, deoarece nu pare a mai avea succes la încă un mandat actuala conducere, și din experiența putem spune ca atunci când se schimbă conducerea în România, cea mai mare majoritate a proiectelor conducerii anterioare, ajung paragină și în final la fier vechi…

    Mult succes inițiatorilor proiectului.

    (15)
    • Rares

      Pârtia de la Bistrița nu are nicio legătură cu ce s-ar putea face în alte zone ale județului deoarece a fost făcută cu bani de la bugetul local.
      În altă ordine de idei, felicitări celor de la Rodna! Așteptăm să se și materializeze proiectul.

      (7)
    • ...

      Corect, dar dacă se făcea un efort la nivel de județ, se putea face pârtie cu bani europeni, sau alte surse de finanțare , care nu ar fi dat bani pentru actuala pârtie. Și nu se ajungea la scoaterea banilor publici pentru proiectul eșuat de pe Cocoș.
      Și era pârtie, tot aproape de casă, dar la alte standarde și cu zăpadă.
      Asta e legătura între pârtia din bani de la bugetul local și proiectul Rodna.
      Salutări.

      (6)
  2. Imnul Pârtiei Cocoș

    Ninge, în Kamceatka primăria rusă
    Proiectează pârtii pe Dealul Cocoș,
    Struților pe schiuri, Bistriță supusă,
    Han-Tătarul astăzi ne va fi strămoș.
    *
    Ninge fain, pe Cocoș
    Tunurile scot din coș
    Mii de tone de zăpadă.
    Ninge fain, doar un moș
    Face zilnic alt reproș
    Ploii care stă să cadă.
    *
    Ninge, în Kamceatka este tot mai frig,
    Struților pe schiuri, Sfântă Bobotează,
    Când urcați la tunuri vin cu voi să strig:
    Bistriță supusă, mergi la vot, contează
    *
    Ninge fain, pe Cocoș
    Tunurile scot din coș
    Mii de tone de zăpadă.
    Ninge fain, doar un moș
    Face zilnic alt reproș
    Ploii care stă să cadă.
    *
    Ninge, în Kamceatka recile pustiuri
    Desenează pârtii albe, de popcorn,
    Bistriță supusă, struților pe schiuri,
    Plutim în derivă, lângă Capul-Horn.
    *
    Ninge fain, pe Cocoș
    Tunurile scot din coș
    Mii de tone de zăpadă.
    Ninge fain, doar un moș
    Face zilnic alt reproș
    Ploii care stă să cadă.

    (-4)
  3. virgil

    Cea mai importanta actiune o reprezinta demersurile primarului Valentin Grapini pentru ca Valea Vinului sa devina staţiune de interes national. Este vorba de amenajarea unui domeniu schiabil la altitudinea de 1800 m si nu de 600 m cum e la Bistrita. In plus conditiile meteorologice monitorizate pe ultimii ani, sunt o garantie ca investitia de la Valea Vinului ce urmeaza a fi facuta este viabila si nu ca la Bistrita unde, dupa ce s-au aruncat banii pe Dealul Cocos, autoritatile vor sa astepte 5-10 ani sa vada daca nu au facut o prostie 🙁https://www.timponline.ro/cristian-niculae-despre-partia-cocos-peste-5-10-ani-vom-putea-spune-daca-a-fost-un-esec-sau-un-succes/)
    Revenind la Valea Vinului, exista toate conditiile ca prin amenajarea domeniului schiabil localitatea sa devina staţiune turistica de interes national. Aceasta ar putea fi o sansa , poate ultima, de salvare de la distrugere totala a Casei de Creaţie a Scriitorilor din Valea Vinului, alcatuita din două clădiri de o frumuseţe rară, care au aparţinut în trecut Casei Regale, fiind construite în stilul hotelurilor elveţiene.
    Ridicată înainte de 1900, Casa scriitorilor de la Vale Vinului a fost locul unde in perioada interbelica veneau cu drag personalitati ale literaturii romane precum Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, George Coşbuc, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat Bengescu. Aparţinând Uniunii Scriitorilor din România, chiar si mai recent inainte de a se degrada aici poposeau scriitori contemporani precum Ana Blandiana sau Andrei Pleşu.

    (11)
  4. Tazman

    La Rodna de nu-i lasi pe ei in fata la viitorul telescaun, iei bataie. Ca Baile Figa la Beclean. Iti sar in cap. Cand o sa apara civilizatie si la noi, o sa fie bine.

    (7)
  5. Ovidiu

    Super!!,dar firma din Polonia pe locul doi mondial la facut partii?Povesti!De Austria ati auzit?Poate cu aia din Polonia se poate rezolva ceva pentru ciuma noastra,cea de toate zilele.

    (-6)
  6. alpuț

    Noi încă ne kkm în fundul curțíi, ne stergem cu frunze, umblând pe lângă gard-pe lângă drum (când este loc) , pe trotuare nepavate , bem apă din vidără și visăm elveții și austrii în capu nost.
    Ia să visăm niște bideuri turcești, că avem ce spăla !

    (-2)
  7. cc

    Ok.
    Domeniu luxos, proiect ambițios care face sens ținând cont de particularitățile zonei.
    Dar turistul cum va ajunge la el?
    Parașuta, teleportarea?

    (3)
    • Walter Born

      A fost si primul meu gind. Infrastructura zero. 3 ore de venit de la Cluj, 5 ore de la Iasi, 4 ore din Tirgu Mures. Tren? Si mai mult. Se construieste iar ceva cu fundul in sus. Guvernare preocupat cu proiecte de distractie fara sa tine cont de nevoile reale.
      Si in plus invadeaza un habitat daca nu ma insel intro zona de protectia naturei. Spun astea cu to ca imi place idea de un resort de ski adevarat si functional mai mult de cit 7 zile pe an in apropriere. Rezolvati infrastructura si venitul mediu la omeni mai intii si pe urma distractia.

      (5)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.