Cum arată Peştera Tăuşoare, cea mai adâncă din Carpaţii Orientali, după prăbuşirea din toamnă (VIDEO)

Merigo

Peştera Izvorul Tăuşoarelor, închisă publicului larg, dar deschisă pentru turismul speologic, este din nou practicabilă, anunţă custodele Crin Theodorescu după prima coborâre din acest an care a avut loc vineri. Din toamnă, peştera fusese închisă fiindcă s-a prăbuşit tavanul din puţul de acces.

„Atunci când peştera a fost descoperită, în 1955, intrarea avea mai puţin de un metru pătrat. Acest portal de intrare în peşteră a ajuns să aibă acum peste 6 metri pătraţi din cauza faptului că au tot intrat speologi, dar şi turişti neavizaţi. Datorită acestor modificări, curentul de aer care, pe timp de iarnă pătrunde în peşteră, a dus la îngheţul tavanului şi la o succesiune de prăbuşiri care are loc deja de 4-5 ani. În toamnă am avut o prăbuşire masivă de roci chiar în zona intrării şi care a pus în pericol integritatea fizică a cercetătorilor care pătrund în acest areal, motiv pentru care am luat decizia să oprim activităţile până este eliminat pericolul. Nu e o perioadă bună în care să coborâm din nou pentru că e una în care alternează îngheţul şi dezgheţul la suprafaţă, iar dilatarea rosturilor din tavan duce la prăbuşirea propriu-zisă, numai că, fiind a treia peşteră cu lilieci în hibernare din România, noi desfăşurăm nişte inventarieri ale populaţiei de chiroptere care hibernează de foarte mulţi ani şi suntem nevoiţi să ne luăm inima în dinţi şi să pătrundem ca să putem da coerenţă ştiinţifică datelor pe care le-am strâns până acum. Estimăm că sunt 10.000 de lilieci din cinci specii diferite”, a spus Crin Theodorescu, înainte să coboare vineri în peşteră, alături de un alt speolog.

Înainte să coboare, el a alertat comunitatea speo din România ca să fie pregătită de o misiune de salvare. Din fericire, nu a fost nevoie, cei doi speologi care au intrat în peşteră, ieşind cu veşti bune la suprafaţă.

„Situația stă în următorul fel: zona de la intrare rămâne, în continuare, ”Zona morții”. Principalul ”cuirasat” din tavanul puțului de acces, cam 10 tone masă, de dimensiunile unui WW Golf, s-a mișcat, în urma gelivației din această primăvară, și a luat-o la vale. A rămas fixat între pereții diaclazei (după părerea mea, destul de bine fixat/aștept opinii în privat de la speologi cu ochi mai buni ca ai mei). Dacă ar fi căzut până jos, ar fi făcut arșice scara mare de la intrare, care apare în filmare, lungă de 12 metri. Dacă ar fi rămas în tavan, ar fi avut efect catalizator asupra creșterii procentului de fire albe din barba mea. Așa, mi se pare o soluție rezonabilă. Din nefericire, ”cuirasatul” mai este însoțit de ceva escortă: niscaiva distrugătoare și ceva puitoare de mină, nici unul mai mic de 100 de kg, suficient ca la distanța de cădere să arunce în absurd orice tentativă de a mai pune ceva în sicriul speologului prins dedesubt. Cam asta e situația în zona de intrare. Cele 60 de secunde necesare coborârii Scării Mari și depășirii zonei morții rămân cele mai incandescente secunde din viață”, a scris Theodorescu pe Facebook, acolo unde a postat şi un filmuleţ.

Iubitorii peşterii au mai aflat şi alte două vești bune.

  1. În ciuda prăbușirilor din zona vestibulară a Galeriei de Înaintare, populația de chiroptere aflată în hibernare rămâne viguroasă, aglutinată în colonii masive, de până la 100 de exemplare (miotișii). Habitatul oferit de peșteră pare să fie convenabil, cruzimea iernii nu a afectat sănătatea amicilor cu aripioare. Mortalitate extrem de mică, un singur exemplar decedat.
  2. Mirabilitul din Sala de Mese a expodat! Mineralul, extrem de fragil, aproape dispărut în ultimii ani, s-a refăcut și chiar a invadat spații noi din Sala de Mese, unele în premieră: de la ”intersecția” cu Galeria Sasca spre Sala Bilelor. Depozitele acciculare s-au alungit, cristalele de mirabilit au atins lungimi de 10 cm.

„În consecință, din vară, peștera va fi deschisă turismului speologic, în limitele metodologiei de vizitare aprobată în Planul de management și conform aprobării Comisiei Patrimoniului Speologic (care permite accesul a celor mult 144 de speologi într-un an-n.r.). Intrarea în peșteră se va face pe baza semnării unei declarații pe proprie răspundere. Condiția fizică excelentă, psihic puternic, simțul aventurii și cel al responsabilității, dependența de adrenalină sunt necesare și obligatorii”, a mai scris Theodorescu.

Totodată, el a anunţat că vara aceasta va fi organizată o nouă ediție a Taberei de explorare speologică ”Asaltul Tăușoarelor”, cu participarea speologilor cățărători, în vederea eliminării tuturor semnelor de întrebare de pe cartografia verticală a peșterii și epuizării potențialului de dezvoltare a endocarstului Peșterii de la Izvorul Tăușoarelor.

De ce este închisă Peştera Izvorul Tăuşoarelor publicului larg 

În peşteră sunt nişte elemente extrem de rare care, în cazul unui flux turistic de anvergură,  ar fi distruse. „Mă refer de exemplu la nişte insecte care trăiesc pe podeaua peşterii, care au câţiva milimetri şi pe care turiştii le-ar călca în picioare. Ele nu trăiesc nicăieri pe planetă decât în această peşteră. Pentru un neavizat, ele nu prezintă niciun interes, dar pentru lumea ştiinţifică sunt extrem de importante. Pe de altă parte, peştera este sportivă, de dificultate foarte mare, nu se pretează turismului de masă. Apoi e fenomenul de prăbuşire. Nimeni nu îşi poate asuma un asemenea risc. Nicio Autoritatea Naţională pentru Turism nu poate da aprobare pentru deschiderea unui asemenea turism. Totuşi, peştera se pretează la un soi de turism de nişă, speoturism, dar care se face într-un grafic restrâns de 144 de speoturişti pe an pe perioada de vară când peştera nu mai conţine populaţie de chiroptere în hibernare şi care e deschis doar speologilor cu pregătire, care ştiu folosi echipamentul şi au un praxis în această disciplină sportivă”, a mai spus Crin Theodorescu.

Cristiana Sabău

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău
Jidvei

Google Ads

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.