100 de borne pentru Via Transilvanica, transformate în sculpturi. 10 studenți au ”șlefuit” traseul

Holistic

(FOTO) În campusul Tăşuleasa Social a avut loc Tabăra de sculptură ”Via Transilvanica”. 10 studenţi ai Universităţii de Arte “George Enescu” Iaşi, coordonaţi de prof. univ. dr. Ilie Bostan, dar şi de către directorul Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Alexandru Gavrilaş, fac acum parte din proiectul Via Transilvanica. ”Tinerii artişti şi-au petrecut ultimele zile schiţând, degroşând sau şlefuind primii 100 de km de traseu, aşa cum şi-au imaginat ei că trebuie să arate”, informează Complexul Muzeal BN.

 

”Este, poate, singurul moment în care aceste borne transformate în sculpturi pot fi admirate împreună, într-un singur loc. În scurt timp, ele vor fi amplasate pe traseu, ceea ce înseamnă că singura modalitatea de a le mai vedea este prin parcurgerea celor 100 de km, lucru pe care vă încurajăm să îl faceţi. Artiştii din rolurile principale sunt cei 10 sculptori fantastici în andezit: Radu Vlăduţ-Costin, Boitan Andrei-Ştefan, Macsiniuc Cătălin-Gabriel, Savin Mihai-Aureliu, Ivan Ivanov, Burlacu Alexandru, Asaftei Alexandra-Nicoleta, Ţugui Iulian-Eusebiu, Grădinaru Iuliana-Gabriela, Mocanu Ionuţ Marian”, a precizat Complexul Muzeal.

În 21 iulie au fost amplasate primele două borne kilometrice pe Via Transilvanica, ”drumul care unește” și străbate județul Bistrița-Năsăud, pe 133 km, prin zece comune.

Via Transilvanica va fi realizat pe modelul ”El Camino”, cu un traseu de 950 km care străbate zece județe. În Bistrița-Năsăud, traseul va avea peste 130 km și va trece prin următoarele comune: Monor, Șieuț, Șieu, Mărișelu, Dumitrița, Cetate, Livezile, Bistrița Bârgăului, Tiha Bârgăului și Lunca Ilvei.

Traseul național are ca punct de plecare Drobeta Turnu Severin (Podul lui Apolodor din Damasc) și se va desfășura pe următoarele trasee: Cerna (Dunăre-Munții Cernei), Terra Daco Romana (Orăștie-Ulpia Traiana Sarmisegetusa), Valea Mureșului (Orăștie-Copșa Mică), Terra Saxonia (Copșa Mică-Deia), Terra Siculorum (Deia-Sovata), Călimani (Sovata-Tihuța) și Bucovina (Tihuța-Putna), însumând astfel un număr de 950 km, pe raza a 10 județe (Mehedinți, Caraș-Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brașov, Harghita, Mureș, Bistrița-Năsăud și Suceava). Acest traseu tematic va promova natura, istoria și multiculturalitatea prin zonele pitorești, monumentele istorice unice în lume, peisajele deosebite, tradiții și obiceiuri locale.

În 12 iunie, Asociația Tășuleasa Social a lansat la Alba Iulia proiectul ”Via Transilvanica – Drumul care unește”. Întrucât nu există în România un circuit care să poată fi parcurs altfel decât cu mașina, Tășuleasa Social și-a propus, în Anul Centenarului, având ca sursă de inspirație potecile de pelerinaj din Spania și cele de anduranţă din Statele Unite sau India, să înceapă amenajarea unui astfel de drum care să pornească de la Drobeta Turnu Severin – unde a intrat pentru prima dată în ţară Regele Carol – să străbată toată Transilvania și să ajungă la Putna, unde se odihnește Ștefan cel Mare. Vor fi montate borne din kilometru în kilometru. Fiind un drum public, acesta va putea fi parcurs de persoanele iubitoare de drumeţii, natură, sport, doritoare să îl străbată în totalitate sau parţial. Drumul urmează să fie marcat cu elemente de identificare specifice, din materiale durabile, care să permită buna orientare a călătorului pe parcurs. Mai multe detalii despre proiect, pe viatransilvanica.com.

Foto: Complexul Muzeal BN

Eugen Gheorghe

A absolvit Facultatea de Litere, Secția Română-Engleză, a Universității București. A debutat în presă în 1996 la publicația Steaua Sport Magazin. A lucrat, de-a lungul timpului, la ziarul ProSport, postul de radio Europa FM, agenția de presă Mediafax, dar și la clubul de fotbal Gloria Bistrița, unde a fost purtător de cuvânt. Din 2011 scrie la Timp Online.
Eugen Gheorghe

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.