Zagrai: Da, la Staţiunea Pomicolă se face cercetare

Da, la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa se face cercetare

Membrii Consiliului Ştiinţific al Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Bistriţa sunt neplacut surprinşi să constate că unul dintre parlamentarii Bistriţei, mai precis domnul senator Dorin Dobra, face aprecieri la adresa cercetării din acesta unitate, fără a uza de o minimă documentare în acest sens. Afirmaţia dumnealui, conform careia “singura entitate care face cercetare în judeţ e o firmă privată, nu Staţiunea Pomicolă” (publicată la data de 05 octombrie, 2013 pe www.timponline.ro), nu are niciun suport şi reprezintă un afront la adresa cercetătorilor care s-au dedicat / se dedică muncii creatoare la SCDP Bistriţa.

Sesizăm că domnul senator face o mare confuzie între o instituţie publică de cercetare şi o societate comercială cu capital privat, specializată în producţie şi comerţ. O instituţie de cercetare are în primul rând misiunea de a furniza rezultate ştiinţifice, deci de a produce ştiinţă, iar SCDP Bistriţa este singura instituţie de cercetare pomicolă din judeţ care poate dovedi că face acest lucru. Mai mult, SCDP Bistriţa este singura staţiune pomicolă din Transilvania care a rămas după reorganizarea instituţiilor de cercetare din subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Şişeşti”. Aceasta deoarece SCDP Bistriţa are capacitatea de a aborda atât tematici de cercetare fundamentală cat şi aplicativă de mare actualitate, reuşind de-a lungul timpului obţinerea unor rezultate ştiinţifice deosebite.

Câteva dintre acestea pot fi relevante. De exemplu, în domeniul ameliorării genetice au fost omologate şi introduse în sortiment 35 de soiuri, din care 10 de măr (Auriu de Bistriţa, Aura, Ionaprim, Starkprim, Bistriţean, Salva, Goldprim, Alex, Dany, Doina),  unul de păr (Aromata de Bistriţa), 11 de prun (Iulia, Delia, Jubileu 50, Ivan, Geta, Matilda, Dani, Doina, Elena, Zamfira, Romaner), 12 de cireş (Uriaşe de Bistriţa, Negre de Bistriţa, Timpurii de Bistriţa, Roşii  de Bistriţa, Jubileu 30, Rubin, Iva, Someşan, Roze, Ana, Gloria, Ivona) şi unul de vişin (Ilva), precum si cinci portaltoi. Majoritatea soiurilor de măr prezintă rezistenţă la rapăn, ceea ce permite reducerea considerabilă a numarului de tratamente fungice şi implicit a costurilor de producţie. Unele soiuri de prun tolerează bine atacul unor viroze cu impact deosebit asupra culturii prunului. Soiurile de cireş create la SCDP Bistriţa valorifică foarte bine condiţii nu tocmai propice acestei culturi, permiţând cultivarea lor în zone destul de reci. Referitor la portaltoii obţinuţi la SCDP Bistriţa, cel puţin doi sunt de mare interes practic. De exemplu, portaltoiul vegetativ BN 70 are o largă utilizare la înmulţirea părului datorită compatibilităţii foarte bune la altoire cu majoritatea soiurilor, fiind în prezent portaltoiul cel mai des utilizat pentru înmulţirea speciei păr in România.  Portaltoiul pentru prun denumit Mirobolan BN 4kr este singurul tip de mirobolan rezistent la virusul Plum pox, o caracteristică extrem de dorită.

Realizări importante există şi în domeniul tehnologiilor pomicole şi protecţiei pomilor fructiferi. De exemplu, experimentarea în module cu densităţi mari  (2500 – 5000 pomi/ha) a unor soiuri de măr (Florina, Generos, Idared, Auriu de Bistrita) altoite pe doi portaltoi (M9 si M26), conduse sub formă de fus şi forma “V” , a relevat un potenţial de producţie foarte ridicat (40 – 121 t/ha) şi poate reprezenta un model pentru înfiinţarea de plantaţii noi moderne finanţate prin programul de reconversie.

Experienţele de fitopatologie, entomologie şi fitofarmacie au permis elaborarea a numeroase programe de combatere integrată a bolilor şi dăunătorilor pentru măr, păr, prun, cireş şi vişin, cu deosebită importanţă practică. De asemenea, rezultatele din ultimii ani privind potenţialul utilizării capcanelor feromonale indică reuşita aplicării compusului feromonal Semnal AC-ICCRR în reducerea semnificativa (30-50 %) a populaţiilor de Adoxophyes reticulana şi Carpocapsa pomonella. Conform studiilor efectuate, compusul poate fi utilizat cu succes în producţie, în tehnologia de combatere integrată.

Realizări deosebite în ultimii ani s-au obţinut în domeniul virusologiei pomicole, cercetările fiind axate în principal pe studiul virusului Plum pox, cel mai disctructiv agent patogen şi principalul factor limitativ al profitabilităţii culturii prunului nu numai România, dar şi în multe alte ţări europene. De exemplu, rezultatele obţinute de SCDP Bistriţa în cadrul a două proiecte (unul naţional -2006-2008- finanţat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi altul internaţional -2008-2012- finanţat de Comisia Europeană pe Programul Cadru 7) elucidează pentru prima dată variabilitatea acestui virus la nivel naţional şi completează datele la nivel mondial, rezultatele având o deosebită importanţă atât ştiinţifică cât şi practică.

Un alt exemplu al unei realizări deosebite în domeniul virusologiei sunt rezultatele obţinute în cadrul unui proiect internaţional finanţat de Comisia Europeană pe Programul Cadru 5 care a vizat studiul prunului transgenic. Am demonstrat în premieră, împreună cu colaboratorii noştri din SUA, Franţa şi Spania, că prunul transgenic prezintă un înalt grad de rezistenţă la virusul Plum pox şi nu prezintă riscuri pentru mediu. Rezultatele au contribuit substanţial la aprobarea pentru introducerea în cultură a prunului transgenic în SUA. Există şanse reale ca acest prun să fie autorizat pentru cultivare şi în Uniunea Europeană, astfel încât atât producătorii cât şi consumatorii să beneficieze de avantajele acestui prun. Cunoaşterea rezultatelor menţionate la nivel internaţional a condus la includerea SCDP Bistriţa într-un alt proiect internaţional finanţat de către USDA-SUA, iar acest lucru nu este de neglijat. Putem spune că SCDP Bistriţa este singura staţiune pomicolă din ţară care a reuşit să participe la două proiecte internaţionale finanţate pe programele Cadru 5 şi 7 ale Comisiei Europene. La acestea se adaugă alte patru granturi şi cooperări bilaterale cu SUA, Franţa şi Slovenia.

Graţie colaborărilor internaţionale din ultimii ani, SCDP Bistriţa a implementat pentru prima oară în cercetarea pomicolă românească tehnicile de diagnostic molecular, fără de care sistemul de certificare a materialului săditor pomicol liber de boli virotice la standardele europene nu poate fi conceput. Dacă ne referim la cercetările privind producerea materialului săditor liber de virusuri, putem spune că SCDP Bistriţa a reusit în premieră, în Romania, în perioada 2008-2011, în cadrul unui proiect naţional pe care l-a coordonat, implementarea standardelor şi directivelor europene în domeniul obţinerii materialului săditor din categoriile biologice superioare la specia prun. Rezultatele obţinute au aplicabilitate directă în producţie, mai ales în contextul apropiatului program de reconversie în pomicultură, deoarece creează premisele asigurării unor servicii la standarde ridicate privind furnizarea de material de înmulţire liber de virusuri către agenţii economici care desfăşoară activităţi de multiplicare a materialului săditor pomicol certificat.

Exemplele sunt numeroase şi pot continua însă, pentru moment, considerăm că este suficient pentru ca domnul senator Dobra să realizeze că la SCDP Bistriţa se face cercetare. Dorim totuşi să mai precizăm că implicarea activă a SCDP Bistriţa în cercetări ce se înscriu pe linia celor mai actuale preocupări ştiinţifice şi multiplele colaborări la nivel internaţional au condus la publicarea unor rezultate ştiinţifice în reviste de prestigiu (ex. Journal of Plant Pathology, Annals of Applied Biology, Bulletin EPPO, Acta Horticulturae, etc.) care cresc vizibilitatea României şi a Bistriţei, prin SCDP Bistriţa, la nivel internaţional. Ne aşteptam ca domnul senator Dobra să aprecieze eforturile colectivului de cercetare de la SCDP Bistriţa şi să sprijine dezvoltarea acestei unităţi, însă, spre surprinderea noastră, observăm contrariul. Recomandăm celor care doresc să facă aprecieri asupra cercetării de la SCDP Bistriţa să le facă după o prealabilă documentare care sa le permită expunerea cu obiectivitate a problematicii.

Secretar ştiinţific al SCDP Bistriţa, dr. ing. Ioan Zagrai