Biblioteca Judeţeană ”George Coşbuc” şi Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului au organizat în a doua zi de Paşti, la Biserica ”Sfinţii Trei Ierarhi” de pe str. Alexandru Odobescu, evenimentul cultural ”Evocare Grigore Pletosu” – preot, pedagog, primul protopop ortodox al Bistriţei, întâiul dascăl de Limba şi literatura română al poetului George Coşbuc, profesor al Mitropolitului Nicolae Bălan şi al Patriarhului Miron Cristea.
La eveniment au fost prezenţi ÎPS Andrei Andreicuţ – Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sălajului, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan, managerul Centrului Judeţean pentru Cultură, Gavril Țărmure, directorul Liceului de Muzică ”Tudor Jarda”, Claudiu Şular, directorul Oficiului Registrului Comerţului, Ioan Turc.
Amfitrion a fost managerul Bibliotecii Judeţene, pr. Ioan Pintea, care a vorbit despre Grigore Pletosu alături de reprezentanţi ai Asociaţiei Tinerilor Creştini Ortodocşi Bistriţa. Cu acest prilej a fost lansată cartea ”Grigore Pletosu – Dogmatica ortodoxă”.
Înainte de comemorarea lui Grigore Pletosu, ÎPS Andrei a oficiat Slujba Vecerniei, iar părintele Ştefan Borodi a fost ridicat la rangul de iconom stavrofor.
”Am dorit să-l evocăm, să-l comemorăm, pe marele protopop, marele cărturar Grigore Pletosu. Ne-am străduit să îl readucem în actualitate, am ridicat un moment în satul său natal, Chintelnic, am publicat şi o carte evocatoare. Şcoala din Chintelnic poartă numele lui. Am vrut să-l scoatem din uitare. A fost un scriitor inspirat, a tipărit o ”Dogmatică ortodoxă”, o lucrare de pionierat, o operă monumentală pe care am retipărit-o. A fost un pedagog de mare clasă, a fost ilustrul profesor al lui George Coşbuc, primul critic al poeziei lui Coşbuc. A fost profesorul primului Patriarh al României, Miron Cristea, profesorul unui mare politician bistriţean din perioada interbelică, Victor Moldovan”, a spus Ioan Pintea.
”Avem nevoie de pilde, de exemple. Părintele Pletosu este un bun exemplu de om al credinţei”, a menţionat Mitropolitul Andrei.
”Evocăm o mare personalitate a satului meu natal. Un asemenea eveniment e binevenit. Doar atunci când dăm de greu ne întoarcem cu adevărat faţa spre Dumnezeu. Mergând destul de des în bisericile judeţului nostru, am observat că bisericile reîncep să fie pline. Sper să putem ajunge la nivelul înaintaşilor noştri, care au fost capabili să se jertfească pentru credinţă. Chintelnic e unul dintre puţinele sate care a rămas total ortodox. Nu cred că sunt foarte mulţi oameni care ar fi dispuşi să ajungă la sacrificiul suprem pentru credinţă, pentru Dumnezeu”, a spus preşedintele CJ Radu Moldovan.
Preotul şi pedagogogul Grigore Pletosu (n. 9 iunie 1848, în Chintelnic, decedat la 4 noiembrie 1934, în Bistriţa) a studiat la Gimnaziul grăniceresc din Năsăud (1863-1871), la Institutul Teologic din Sibiu (1871-1874), continuând la Facultăţile de Filosofie ale Universităţilor din Leipzig şi Budapesta (1874-1878). A fost profesor suplinitor (1878) şi definitiv (1882) de Română şi Filosofie, precum şi catehet pentru Religia ortodoxă la Gimnaziul din Năsăud, până la pensionare (1909). Preot în 1892, hirotesit protopop în 1896, din 1909 ales protopop al Bistriţei, iconom stavrofor (1928), membru în Sinodul Arhiepiscopiei Sibiului şi apoi al Episcopiei Clujului, membru în Congresul Naţional Bisericesc al Mitropoliei Ardealului, asesor consistorial onorar (1903), preşedinte al secţiei şcolare a Astrei.
noo da la radu ista nu i-o ajus slujba de dimineata noo sa mai polueze biserica ca nu-i poluata noo destul no
Eu dau egzamen la școla de agenți de miliție și mă fac milițian și-l amendez pe Andreiuț ăsta că prea stă pe la noi ș bag mâna în foc (da aia stângă că de dreapta am nevoie să-i fac procesu verbal) că nu are flotant în buletin!
Din orice voi carcotasi gasiti prilej de a semana ura intre oameni. E un moment important pt bistriteni sa aiba in mijlocul credinciosilor un ierarh al bisericii care comemoreaza un inaintas al credintei strabune. Nu va temeti de D-zeu??? Nu aveti frica nici rusine!
I.P.Securistul avea ca misiune principala turnarea greco-catolicilor care functionau inca, in clandestinitate. Mizerabila actiune de turnator si propagandist mincinos o continua si azi cu osardie impreuna cu toti colaboratorii clerici si mireni. Astfel, primul protopop ortodox al Bistritei este aburcat post mortem in carca lui Cosbuc ca un inainte mergator. Ca sa ramanem in spiritul sarbatorii, ca Ioan inaintea Mantuitorului. Pentru prostime rezultand de aici ca implicit ortodoxia a fost alfa si omega pe plaiurile Bistritei si Nasaudului. Pe saracul Cosbuc folosit drept soclu pentru figura necunoscuta a Pletosului nu l-a intrebat nimeni. George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Atat Grigore Pletosu cat si George Cosbuc au studiat la Gimnaziul superior greco-catolic romanesc din Năsăud. Acum 100 de ani, in ziua aniversară de sâmbătă 4 octombrie 1913, programul semicentenarului începuse cu slujba religioasă din Biserica Vicarială greco-catolică oficiată de canonicul dr. Octavian Domide şi o suită de 14 preoţi. „După liturghie publicul – scrie în anuar –, în frunte cu poetul GEORGE COŞBUC, delegaţii Gimnaziului din – Blaj, Al. Ciura şi G. Precup, apoi d-nii Solomon Haliţă, Sever Mureşianu, Iuliu şi Constantin Moisil, Ludovic Anton, Romul Ionaşcu, D. Ştiopoaie, Niţu Marica, protopopul Dăianu şi alţii… s-au adunat în «aula» gimnaziului pentru a lua parte la şedinţa festivă”. Unde era Grigore Pletosu atunci cel prezentat astazi ca fiind personalitatea cheie a epocii? Oare „doar colaboratorul” a amintit ceva din toate acestea sau sunt unele cuvinte pe care nu le poate marturisi decat in cadru conspirativ? Sau a considerat ca pentru nivelul intellectual al auditoriului condus de ospatar nu era cazul sa se mai incurce in detalii, zidindu-l la repezeala si fara menajamente pe Cosbuc in piedestalul monumentului primului protopop ortodox? O sa aflam raspunsul la aceste intrebari probabil peste inca 100 de ani cand in sfarsit securitatea si modul in care a mostenit Romania post-ceausita va fi deconspirat finalmente.
Porunca lui Iisus Hristos: „Daţi Cezarului ce e al Cezarului şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!”, este de atatea ori incalcata. Porunca însemnând respectarea deopotriva a legii pământene şi a celei cereşti, este incalcata si prin gestul bisericii ortodoxe de a se face stapana pe bunurile bisericii greco-catolice confiscate abuziv in perioada comunista. Este si cazul concret al bisericii din piata Unirii din Bistrita, cunoscuta si sub numele de “Biserica de la Coroana” . Reamintim ca in 1893 biserica (fosta a minoritilor) impreuna cu ansamblul manastiresc nefolosit la vremea respectivă, fusese cumpărate de Biserica Greco-catolică, cu suma de 35.000 de florini avand in vedere ca la acea vreme romanii nu aveau voie sa isi construiasca biserica in interiorul orasului. Au fost apoi efectuate ample lucrari de reabilitare si adaptare la nevoile cultului greco-catolic. Orga construită în 1760 în atelierul meşterului sibian Johannes Hahn fusese înlăturată probabil tot la începutul veacului trecut. Porticul vestic a fost refacut in stil gotic si a dobândit aspectul actual în perioada interbelică. În 1948 regimul comunist a desfiinţat Biserica Greco-catolică, drept urmare şi lăcaşul bistriţean a fost preluat de către ortodocşi. Dupa 1989, nu doar ca nici macar biserica nu a fost retrocedata adevaratilor proprietari greco-catolici, dar ortodocsii au pus stapanire si pe cladirile manastiresti incalcand cu nonsalanta legea retrocedarilor, in loc sa fi urmat urmat exemplul Clujului unde IPS Bartolomeu a retrocedat biserica “Schimbarea la fata” care a apartinut greco-catolicilor si a construit impreuna cu municipalitatea in apropiere o biserica noua pentru ortodocsi. De altfel la inceputul anilor ’90 si la Bistrita a fost sfintita o troita in parculetul de langa capela veche unde urma sa fie construita o biserica ortodoxa, dar nu s-a facut nimic pana in prezent, pentru ca e mai simplu sa iei de-a gata si ce nu-i al tau. Trebuie spus ca pana in 1989 protopopiatul ortodox a functionat in bisetica „Sf. Trei Ierarhi” de pe Odobescu. Nu intamplator acolo se afla si mormantul lui Grigore Pletosu, primul protopop ortodox al Bistritei.
Cu atat mai mult, biserica de la Coroana si ansamblul manastiresc trebuie sa revina greco-catolicilor, punand capat samavolniciei comuniste si infaptuind astfel un act de dreptate.
In loc de comentariu, poezia „La Pasti” de George Cosbuc:
Prin pomi e ciripit şi cânt,
Văzduhu-i plin de-un roşu soare,
Şi salciile-n albă floare –
E pace-n cer şi pe pământ.
Răsuflul cald al primăverii
Adus-a zilele-nvierii.
Şi cât e de frumos în sat!
Creştinii vin tăcuţi din vale
Şi doi de se-ntâlnesc în cale
Îşi zic: Hristos a înviat!
Şi râde-atâta sărbătoare
Din chipul lor cel ars de soare.
Şi-un vânt de-abia clătinitor
Şopteşte din văzduh cuvinte:
E glasul celor din morminte,
E zgomotul zburării lor!
Şi pomii frunţile-şi scoboară
Că Duhul Sfânt prin aer zboară.
E linişte. Şi din altar
Cântarea-n stihuri repetate
Departe până-n văi străbate – Şi clopotele cântă rar:
Ah, Doamne! Să le-auzi din vale
Cum râd a drag şi plâng a jale!
Biserica, pe deal mai sus,
E plină astăzi de lumină,
Că-ntreaga lume este plină
De-acelaşi gând, din cer adus:
În fapta noastră ni e soartea
Şi viaţa este tot, nu moartea.
Pe deal se suie-ncetişor
Neveste tinere şi fete,
Bătrâni cu iarna vieţii-n plete;
Şi-ncet, în urma tuturor,
Vezi şovăind câte-o bătrână
Cu micul ei nepot de mână.
Ah, iar în minte mi-ai venit
Tu, mama micilor copile!
Eu ştiu că şi-n aceste zile
Tu plângi pe-al tău copil dorit!
La zâmbet cerul azi ne cheamă –
Sunt Paştile! Nu plânge, mamă!
De ce nu poezia „La Pasti” de George Toparceanu? :
Astazi în sufragerie
Dormitau pe-o farfurie,
Necajite si mânjite,
Zece oua înrosite.
Un ou alb, abia ouat,
Cu mirare le-a-ntrebat:
– Ce va este, fratioare,
– Ce va doare?
Nu va ninge, nu va ploua,
Stati gatite-n haina noua,
Parca, Dumnezeu ma ierte,
N-ati fi oua…
– Suntem fierte!
Zise-un ou rotund si fraise
Lânga pasca cu orez.
Si schimbindu-si brusc alura,
Toate-au început cu gura:
– Pân’la urma tot nu scap!
– Ne gateste de parada.
– Ne ciocneste cap în cap
Si ne zvârle coaja-n strada…
– Ce rusine!
– Ce dezastru!
– Preferam sa fiu omleta!
– Eu, de m-ar fi dat la closca,
As fi scos un pui albastru…
– Si eu unul violet…
– Eu, mai bine-ar fi sa tac:
Asa galben sunt, ca-mi vine
Sa-mi închipui ca pe mine
M-a ouat un cozonac!…
Felicitari Salvan, le-ai dat o lectie carcotasilor! Ei merg degeaba la biserica, doar sa semene ura si dezbinare intre credinciosi, intre oameni. Poate aveti voi GABRIEL
nivelul intellectual scazut. Biserica era arhiplina de credinciosi si apoi, daca ai credinta si mai ales in aceste zile de mare Paraznic Imparatesc, nu poti cataloga nivelul intelectual al nimanui. Esti un retardat intelectual Gabriel et company!
mai nea Viorel ,
cum sa aiba Viorel <<un nivel intelectual scazut,,,atunci cand citeaza dintr-un document vechi de 1oo ani ???–– asta este o particica din ISTORIA adevarata a Romaniei .Bravo lui !!! Cred ca matale iti place numai istoria lui ROLLER ..
Rectific: GABRIEL
Ecologizarea Bisericii Ortodoxe Romane trebuie sa inceapa de urgenta. Daca lucrul asta nu se intampla,in aprox. 2o ani cand fizic va disparea masa de enoriasi mai habotnica si cu un nivel intelectual mai scazut, procentul credinciosilor se va inversa in 80 la suta pocaiti rromi, caci ei vor fi majoritari,10% ortodocsi,1% greco catilici 2-% alte si restul atei.