Cetatea Medievală Bistrița va fi pusă în valoare. Crețu: Poarta Lemnelor, spectaculoasă

ACTUALIZARE 676.000 de lei din bugetul local 2017 vor fi cheltuiți în proiectul ”Cetatea Medievală Bistriţa – Punerea în valoare a patrimoniului cultural”.

”Un proiect foarte interesant este Cetatea Medievală, în anul 2017 proiectare și începere execuție. Avem un studiu de fezabilitate care a fost cu greu aprobat de Comisia de monumente a Ministerului Culturii. Vom continua demersurile, îl vom aproba și în Consiliul Local, mai avem câteva avize de obținut. Proiectul își propune să valorifice zona istorică a orașului, pe traseul zidului de incintă a cetății, inclusiv cu o reconstrucție din materiale moderne a Porții Lemnelor, la scară, care să dea zonei încărcătura medievală istorică necesară. Demarăm execuția cu forțe proprii, iar dacă va apărea posibilitatea de finanțare de undeva, vom lua fonduri. Termenul de referință pentru finalizare este 2020. S-a ratat axa de finanțare cu fonduri europene deoarece nu s-a obținut la timp avizul de la Ministerul Culturii, acest proiect a ratat startul pe fonduri europene, totul a fost la Ministerul Culturii”, a declarat primarul Ovidiu Crețu.

El a adăugat în ședința Consiliului Local de aprobare a bugetului: ”Noi am venit în campanie electorală cu niște proiecte, oamenii s-au exprimat prin vot că doresc aceste proiecte, puteau să spună că nu vor Poarta Lemnelor, că vor altceva. Proiectul a fost propus de noi, oamenii s-au exprimat la vot, postacii, cei care comentează că nu vor, sunt în altă parte. Poarta Lemnelor este obiectivul pentru care există documentație-tehnică, va fi detaliat totul în proiectare, este și cea mai spectaculoasă. Vom marca cu o construcție locul celei mai frumoase porți a orașului”.

Proiectul are o valoare de circa 4,5 milioane euro. Lungimea traseului turistic este de 2,5 km.

1 schita proiect cetate medievala zid 2 schita proiect cetate medievala zi 3 schita proiect cetate medievala zi 4 schita proiect cetate medievala zi

Proiectul are în vedere ”promovarea turismului cultural, legat de spaţiile multifuncţionale din oraş, pe traseul vechiului zid de împrejmuire al Cetăţii Medievale Bistriţa, zona din oraş care poate găzdui programe culturale specifice, adaptabile la implicarea în dezvoltarea circuitelor turistice locale sau internaţionale. Pilonii proiectului vor fi două categorii de obiecte arhitecturale, şi anume fragmentele din zidul cetăţii medievale păstrate până în prezent şi Turnul Dogarilor, capabile să furnizeze o gama diversificată de oferte vizând desfăşurarea unor evenimente şi implicarea unui număr mai ridicat de vizitatori sau participanţi (activităţi în aer liber, punerea în valoare a tradiţiilor, meseriilor şi obiceiurilor, întruniri, etc.) într-un mediu ce poate acceptă coexistenţa istoriei şi a civilizaţiei moderne”.

5 schita proiect cetate medievala zi 6 schita proiect cetate medievala zi 7 schita proiect cetate medievala zi 8 schita proiect cetate medievala zi

Cetatea Bistriţa este un ansamblu urban fortificat, fragmentele zidurilor păstrate în zona străzii Bistricioarei şi Dogarilor, împreună cu Turnul Dogarilor sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice că obiective de interes naţional. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă ”impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural de valoare naţională – Cetatea Medievală Bistriţa” şi a identităţii culturale, în vederea creşterii calităţii vieţii în comunitate”.

9 schita proiect cetate medievala zi 10 schita proiect cetate medievala zi 11 schita proiect cetate medievala zi 12 schita proiect cetate medievala zi

Ce urmărește proiectul: – Conservarea zonei de protecţie istorico-architecturala, zona existenţa în mod real în peisaj şi care trebuie deschisă şi spre celelalte zone din oraş, în mod controlat în sens urban şi edilitar. – Restaurarea şi punerea în valoare a porţiunilor din zidurile istorice păstrate ale Cetăţii medievale. – Marcarea unui traseu turistic istoric şi cultural multifuncţional, care să urmărească traseul zidului de incinta al Cetăţii medievale şi care să omogenizeze imaginea de oraş cultural european al municipiului Bistriţa. – Posibilitatea accesării tuturor elementelor interesante existente în centrul istoric şi cultural Bistriţa, pentru persoanele cu handicap. – Integrarea funcţiunilor noi şi adaptarea infrastructurii şi a utilităţilor necesare. – Rezolvarea pe verticală şi pe orizontală a circulaţiei pe întreg traseul zidului Cetăţii Bistriţa, în conformitate cu cerinţele pentru persoanele cu handicap. – Marcarea intrărilor în Zona Istorică protejată, care se va face din punct de vedere vizual mai accentuat, iar întreagă linie a traseului zidului Cetăţii va fi pusă în valoare. – Marcarea traseului de vizitare, va face vizibil publicului şi exteriorul zidului Cetăţii Bistriţa (extramuros) cu poziţionarea Porţilor principale de intrare în Cetate şi a Turnurilor breslelor şi traseul va fi deschis spre străzile comerciale principale şi spre parcul oraşului. – Includerea obiectivului Rondul Cetăţii din Bistriţa în circuitele turistice locale, naţionale şi internaţionale ale oraşului oferite de operatorii de turism; – Includerea obiectivului Rondul Cetăţii din Bistriţa în traseele de pelerinaj ce vizează localităţile europene încărcate de semnificaţii cultice, istorice sau cultural-religioase; – Creşterea numărului de vizitatori în cetatea Bistriţa, motivaţi de vizitarea spaţiului cultural multietnic marcat de tradiţii istorice seculare; – Crearea traseul de vizitare va face vizibil publicului şi exteriorul zidului Cetăţii Bistriţa (extramuros) cu poziţionarea Porţilor principale de intrare în Cetate şi a Turnurilor breslelor şi traseul va fi deschis spre străzile comerciale principale şi spre parcul oraşului. – Se va încerca şi refacerea pe porţiuni izolate, a ”drumurilor de straja” la partea superioară a zidurilor Cetăţii. Partea superioară a zidurilor poate oferi o privelişte impresionantă asupra unor zone ale oraşului prin amenajarea unor puncte de interes vizual, aşa numitele “belvedere”.

13 schita proiect cetate medievala zi 14 schita proiect cetate medievala zi 15 schita proiect cetate medievala zi 16 schita proiect cetate medievala zi

Intervenţiile asupra fragmentelor de zid existente ale Cetăţii vor respecta principiile contemporane ale teoriei şi practicii de conservare pentru dezvăluirea substanţei originale şi pentru respectarea diferitelor faze ale istoriei oraşului. În pofida distrugerii, substanţă originală a fragmentelor de zid păstrate este relativ bine conservată.

17 schita proiect cetate medievala zi 18 schita proiect cetate medievala zi 19 schita proiect cetate medievala zi 20 schita proiect cetate medievala zi

Rezultatele obţinute ar fi următoarele: reabilitarea clădirii Turnului Dogarilor, constând în repararea finisajelor faţadelor şi a pereţilor interiori, reproiectarea sistemului de iluminat interior, suplimentarea circuitelor de prize de utilizare generală, realizarea unui sistem de încălzire modern, înlocuirea tablourilor electrice cu echipamente performanţe şi montarea circuitelor noi, realizarea instalaţiei noi de paratrăsnet, punerea în valoare prin lucrări de restaurare a fragmentelor de zid existente şi realizarea concretă a unui traseu de punere în valoare a rondului cetăţii Bistriţa prin mijoace moderne.

21 schita proiect cetate medievala zi 22 schita proiect cetate medievala zi 23 schita proiect cetate medievala zi 24 schita proiect cetate medievala zi

La Turnul Dogarilor sunt propuse în proiect, printre altele, lucrări de consolidare, o rețea electrică de iluminat exterior arhitectural pentru turn, posibil și un amfiteatru în aer liber pe terenul dinspre Parcul Municipal.

25 schita proiect cetate medievala zi 26 schita proiect cetate medievala zi 27 schita proiect cetate medievala zi 28 schita proiect cetate medievala zi

Un tur al întregii Cetăți ar trebui să scoată la lumină un sistem complex: fiecare colț trebuie să surprindă vizitatorii cu efecte vizuale interesante. Pe traseul zidului Cetății, la cota nivelului de calcare, în unele zone de interes se vor amplasa casete etanșe acoperite cu sticla securizată, care vor fi luminate din interior pe timpul nopții cu ajutorul unui sistem de fascicule luminoase îndreptate astfel încât să pună în valoare vestigiile arheologice sau fragmentele de zid original și care încă mai exista sub nivelul de calcare actual.

29 schita proiect cetate medievala zi 30 schita proiect cetate medievala zi 31 schita proiect cetate medievala zi 32 schita proiect cetate medievala zi

Fragmentele de zid existente vor fi atinse cât mai puțin posibil. Vor fi folosite materiale puține și simple, însă de bună calitate. Materialul principal pentru amprentarea traseului zidului Cetății Bistrița a fost ales Corten-ul, care este un metal și care datorită expresivității sale care leagă asprimea acțiunii timpului asupra istoriei cu candoarea nostalgică a căutării valorilor istoriei se leagă foarte bine în context, cu impresia de autentic vechi. Corten este un aliaj obținut din cupru, crom, nichel și fosfor și care supus oxidprii la factorii naturali formeazp o patinp subțire ce asigură în timp rezistență sporita materialului, astfel că nu necesită întreținere sau mentenanță. Patina formată oferă și rezistență la coroziune, împiedicând pătrunderea apei sau vaporilor. Este un material cu numeroase avantaje legate de durata de viață, de estetică și de costurile de întreținere pe termen lung. Acesta este un metal care ruginește controlat, fără ca miezul structural al oțelului să fie afectat. Materialul a fost dezvoltat inițial din rațiuni practice, pentru a fi utilizat în proiecte arhitecturale care ridicau probleme de rezistență la umezeală și longevitate a materialelor. Ulterior s-au remarcat și calitățile estetice ale Corten, care îngăduiau o mai mare creativitate și o relație armonioasă cu zonele istorice ale orașelor.

Corten a atras atenţia arhitecţilor graţie valorii estetice. Din punct de vedere arhitectonic, Corten este un material interesant, creaţiile arhitecturale în care a fost folosit sunt considerate ca reprezentative în întreagă lume, fiind creaţii ale unor arhitecţi foarte cunoscuţi. Acest tip de metal este ecologic şi poate fi reciclat, iar în urma reciclării nu rezultă substanţe nocive pentru mediul înconjurător, deoarece lipsesc aditivii de vopsire şi alţi compuşi chimici. Odată cu trecerea primilor 5 ani, culoarea continuă să se schimbe, metalul dobândind o nuanţă maronie ce devine tot mai închisă în timp, până în faza de maturitate a materialului, când acesta capătă o nuanţă de maroniu închis.

33 schita proiect cetate medievala zi 34 schita proiect cetate medievala zi 35 schita proiect cetate medievala zi 36 schita proiect cetate medievala zi

”Având în vedere că acest material va fi amplasat la exterior, pe spaţii largi, susţinut de multă vegetaţie, se va crea impresia de ansamblu continuu, în final obţinând un spectacol frumos compus. Chiar şi amplasarea unor statui (deşi prezenţa acestora pe unele amplasamente nu pare să fie pe deplin justificată de context), pare că se potriveşte, ajutând la realizarea traseului. Corten ar putea fi cu siguranţă folosit şi pentru confecţionarea jardinierelor pentru plante, a zidurilor de sprijin, a plombelor între două ziduri de epoca şi amplasate corect de-a lungul traseului, aceste exerciţii arhitecturale bine studiate, alături de statui şi vegetaţie, ar crea adevărate puncte de interes. A exprima arhitectural cu ajutorul Corten-ului traseul zidului Cetăţii Bistriţa, va fi asemenea unei istorii gravată în fier, piatră şi lemn şi erodată de trecerea timpului, ca aducere aminte. La nivelul de călcare, pur şi simplu se vor folosi dale, elemente modulate amprentate cu simboluri medievale specifice locului, rigole şi cubeți din piatră, conform cu rezolvările deja folosite cu suces în Centrul Istoric al Bistriţei, iar treptele şi rampele supuse la intemperii se impun să fie finisate cu plăci de piatră fiamate (rugoase) din motive tehnice.  Pentru acoperirea suprafeţei de călcare în zonele prezumtiv încărcate arheologic, se va folosi nisip şi pietriş. O preocupare esenţială în realizarea întregului traseu este proiectarea peisajului din grădinile adiacente zidului Cetăţii şi care sunt în prezent spaţii publice. Grădinile, readuse la condiţiile iniţiale de amplasare accidentală, cât mai autentic posibil, pot sugera complexitatea arhitecturală a traseului zidului Cetăţii.  Terenul extramuros din spatele altarului Bisericii franciscane, este adiacent altui teren cu aceeaşi inabila utilizare. Aceste două terenuri, cuplate ar duce la obţinerea unui spaţiu ideal pentru amenajarea unei grădini medievale, adiacente zidului vechii Cetăţi. Clădirea bisericii franciscane (în prezent ortodoxă) a fost întotdeauna un punct public focal, mediator şi interpret al culturii şi a informaţiilor. Nouă funcţiune ce se va crea în spatele altarului, va continuă acest rol important pentru oraş în locul sau determinat istoric. Conceptul principal al proiectului pentru zona de grădina din spatele altarului Bisericii franciscane, este acela de a crea posibilitatea că sub oblăduirea bisericii, acest spaţiu amenajat, să devină un centru cultural-informaţional cu diverse funcţii-expoziţii, concerte, proiecţii 3D, desene animate, documentare, filme artistice, toate acestea legate de dezvoltarea istorică şi culturală a oraşului şi pentru educaţia comună în scopul protejării patrimoniului cultural”, se arată în proiect.

37 schita proiect cetate medievala zi 38 schita proiect cetate medievala zi 39 schita proiect cetate medievala zi 40 schita proiect cetate medievala zi

Eugen Gheorghe

Eugen Gheorghe

A absolvit Facultatea de Litere, Secția Română-Engleză, a Universității București. A debutat în presă în 1996 la publicația Steaua Sport Magazin. A lucrat, de-a lungul timpului, la ziarul ProSport, postul de radio Europa FM, agenția de presă Mediafax, dar și la clubul de fotbal Gloria Bistrița, unde a fost purtător de cuvânt. Din 2011 scrie la Timp Online.
Eugen Gheorghe

Google Ads

Comentarii

  1. cum sa cheltuim aiurea

    KITSCH!
    Din imaginile atasate rezulta ca va fi o lucrare complet aiurea, total inadaptata zonei si total diferita de materialele istorice utilizate.

    Alta prostie de cheltuit banii aiurea?

    (12)
  2. Balan Marius- ingrijitor al STATULUI.

    Lucrarea este fara valoare istorica. Sa nu uitam ca in 1860 chiar SASII au demolat poarta pentru largirea strazilor si modernizarea orasului. Daca am fi avut macar o ramasita din aceasta poarta, asa cum sunt fragmentele de zid poate ca merita. Ma astept ca Administratia in desteptaciunea ei sa foloseasca BETON, BCA si chiar RIGIPS. Si de ce nu vreo doua TERMOPANE.Cu banii acestia se putea face linistit o parcare supra-terana pe elemente usoare si cu intrebuintare larga.

    (16)
    • marius

      Eu cred ca SASII aia despre care vorbeste dl Balan ori fi fost Comunisti!! ca numai aia au distrus vestigii in loc sa le conserve :))) Domnule Balan sunteti din alt film, unu prost regiszat, si mai prost jucat!!!

      (-1)
  3. james bond

    Si ce face, le acopera oamenilor din zona casele, le blocheaza lumina? A facut un studiu de insorire sa vada daca locuintele de pe langa nu sunt afectate? Ca daca da nu prea poate legal sa construiasca ceva.

    (13)
  4. Dan

    Chiar, cum poate sa puna ceva pe casele oamenilor? E aberant, trebuie sa le ceara permisiunea. Si scarile de pe zid si plafonul de vizitare trebuie facute cu cap, sa nu afecteze zidul. Imi place asa ideea, numai ca trebuie facuta cu mare atentie.

    O sa creasca preturile caselor din intra-muros?

    (10)
  5. Tampenie

    Vrea sa faca un zid placat cu folie metalica pe linga casele oamenilor, zid care va ingusta trotuarul si asa ingust.
    Poarta e ceva patratos cu o fereastra patrata care nu are nici o legatura cu poarta initiala.

    Oare ii sanatos la cap?

    (13)
  6. egrasie, macinare prin inghet dezghet

    Sa vezi cata apa va intra intre zid si peretele caselor. Cum se vor distruge casele oamenilor pe banii lor si ai nostrii.

    (13)
  7. virgil

    Primarul Cretu o tine prosteste cu reconstructia Portii Lemnelor, una din cele trei porti de intrare in Cetatea Medievala. Dupa cum se stie Poarta Lemnelor asigura intrarea dinspre Moldova in Cetatea Bistritei si se gasea pe locul ocupat in prezent de blocul “DOMUS”. Astfel ca incadrarea ei in peisajul arhitectural actual este greu de realizat. In plus, zona este in prezent extrem de circulata si nu ar permite gatuirea circulatiei in acel loc. De altfel, acesta a fost motivul demolarii Portii Lemnelor in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, mai exact in anul 1862, pentru a permite dezvoltarea orasului spre est.
    In cazul acesta, daca tot nu au ce face cu banii si se doreste reconstruirea uneia din cele trei porti ale Cetatii Bistritei, ar fi mai bine sa se opteze pentru Poarta Ungureasca, care se afla undeva la intersectia strazii Dogarilor cu Titulescu, o zona mult mai bine conservata din punct de vedere istoric. Poarta Ungureasca poate fi mai bine integrata arhitectural avand in vedere pastrarea in cea mai mare parte a zidului de incinta al cetatii medievale conservat pana astazi impreuna cu Turnul Dogarilor. De asemenea in imediata vecinatate se afla Claustrul Dominican care adaposteste in prezent Caminul de batrani. In plus, zona este mai linistita si mai putin circulata avand si avantajul unei legaturi cu Parcul Municipal, printr-un segment din „axa breslelor” .

    (15)
  8. Cheltuieli aiurea, paraindaratul sa iasa!

    Facem pariu ca „poarta lemnelor” se va executa din plastic?

    Unde sa mai pui atitea mere si atitia struti? E timpul pentru un alt paraindarat!

    (17)
  9. Proiect interesant dar gandit prost

    De acord cu domnul Virgil. Proiectul se putea rezuma la reconstituirea incintelor de zid din spatele bisericii de la coroana si cele din partea de S-V care legau bastionul de Poarta Ungureasca si de Turnul Dogarilor. Putea sa se paveze acest traseu de ziduri si eventual sa se reconstruiasca la scara poarta Ungureasca care era de dimensiuni mai mici decat cea a Lemnelor. Zona era valorificata la maxim avand turnul dogarilor , poarta ungureasca , portiunea de zid reconstituita si parte din conventul dominican din care din pacate nu a mai ramas numai latura vestica a cladirii anume azilul de batrani de astazi. Lemnul si metalul prezentat in proiect arata de-a dreptul kitchos si inca stau sa ma intreb cine propune aceste proiecte si care sunt calificarile in domeniu a celor care le aproba.

    (17)
  10. radu

    Intr-una din imaginile desenate apare o statuie ecvestra intre blocuri, a carei amplasare este cel putin idioata. Dupa cum se poate observa cu usurinta amplasamentul este pe Bulevardul Republicii, in imediata vecinatate a pietei Petru Rares, in fata unui bloc la parterul caruia se afla CEC Bank, unde o statuie ecvestra se potriveste ca nuca in perete, fiind un loc foarte ingust si lipsit de vizibilitate. Desi nu rezulta pe cine reprezinta statuia, este de presupus ca nu poate fi vorba decat Petru Rares, calare pe un cal. De aceea, amplasamentul cel mai bun al unei astfel de statui ar fi chiar in Piata Petru Rares, in locul monumentului in forma de SULA de langa Prefectura, unde, de altfel cu cativa ani in urma a existat bustul domnitorului moldovean, pe care primarul Cretu l-a mutat in 2009 pentru a face loc controversatului monument. Este inca o dovada ca Bistrita are parte de arhitecti peisagisti foarte slab pregatiti, dupa chipul si asemanarea primarului.
    Vezi: http://www.catavencii.ro/bistrita-orasul-unde-s-a-rasturnat-carul-cu-peisagisti-tembeli/

    (10)
  11. toni

    Mai usor cu demararea lucrarilor inainte de revizuirea si refacerea proiectului. Altfel exista riscul sa se adauge noi kitschiuri sau lucruri inutile la fel cu s-a intamplat cu „axele turistice” unde la pasajele medievale a fost denaturat tocmai adevarul istoric (vezi copertina de sticla din Pasajul Macelarilor). Iata ce spunea Nicolae Iorga in lucrarea sa intitulata „Neamul romanesc in Ardeal si Tara Ungureasca la 1906 ” despre pastrarea trecutului istoric al Bistritei: „Bistriţa nu este nici pe departe o Sighişoară , căci n-a păstrat din zidurile ei decât ce se mai vede în marginea râului printre copacii bătrâni ai unei frumoase plimbări şi din trecut nu-ţi vorbeşte nici un alt martur decât biserica de pe care tocmai se rădea , in călătoria mea din urmă , spoiala neagră a veacurilor , care aminteşte mai mult decât pătează”. De aceea trebuie avuta mai multa grija pentru pastrarea si punerea in valoare a datului material si spiritual atata cat vine din istorie. Aviz celor care dupa incendiul din 2008, au vopsit turnul Bisericii Evanghelice cu vopsea lavabila!

    (12)
  12. veveritz

    Da voi aveti impresia ca in primarie cineva mai scoate o vorba si o parere inaintea tatucului ? Ce peisagisti visati. Ciuma Rosie baieti este raspandita in toate birourile, pe toate clantele.

    (19)
  13. Radio Sant

    Petru Rares

    Ma cam indoiesc ca statuia ecvestra il reprezinta pe domnitorul Petru Rares. Stim ca domnul primar o tot da cu sasii. Insa uita ca si din cauza lor romanii nu aveau drept de biserica si cimitir in oras. In centrul orasului, langa azilul de batrani s-a construit un monument comemorativ, prin care se plange situatia sasilor dintr-un anumit moment istoric. Eu il intreb de domnul primar oare stie ce inseamna expresia mostenita de la sasi : ”Uș, casa meu?”
    Stie domnul primar, fecior de preot ce inseamna bejenie? Sa ne mai lase domnia sa cu denumirile sasesti ale localitatilor si strazilor, ca in perioada aceea de inflorire a lor, noi eram batjocoriti si eram slugile lor. Cat despre poarta ar fi bine sa o amplaseze pe groapa de gunoi si sa acceseze un credit de nevoi personale pe numele sau. Promit sa vin de girant. Am actiuni la partia de schi si la centura orasului.

    (4)
    • coraicu

      Bade,
      Se vede de la o posta ca esti inteleftual din Sant scolit la Academia Stefan Gheorghiu.

      Coraicu

      (0)
  14. Balan Marius- ingrijitor al STATULUI.

    Mariuse ; tu ai auzit de ISTORIE ba baiatule ? Pune mana pe carte si vezi cam cine conducea orasul la 1860 -70 etc. Pot sa-ti spun cu siguranta ca romanii nostrii traiau in EXTRA – MURUS, adica in afara cetatii si erau tolerati.

    (1)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.