Câţi informatori avea Securitatea în România. Marius Oprea: Copiii îşi turnau părinţii şi colegii de şcoală

Peste 400.000 de informatori avea Securitatea în 1989, a spus la Bistriţa, istoricul Marius Oprea, preşedintele Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului în România. Din cercetările sale, reiese că o bună parte dintre cei care turnau erau minori. Ei scriau rapoarte despre părinţi, colegi şi profesori.

Preşedintele Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului în România, istoricul Marius Oprea, a răspuns, marţi, la Casa Cărţii „Nicolae Steinhardt”, numeroaselor întrebări ce i-au fost adresate de publicul care a venit să-l asculte vorbind despre condamnarea comunismului.

„E greu de descris ce s-a întâmplat cu noi. În 1989, aveam 26 de ani şi un puşti de 19 ani, la Braşov, la Revoluţie, mi-a murit în braţe. Un soldat fusese împuşcat şi el i-a luat AKM-ul. Văzuse filme cu Rambo pe video şi a început el să facă ca şi Rambo. Eu urlam la el că vor trage şi îl vor omorî, dar nu am avut ce face. Când am ajuns la el era tăiat în două. Am crezut că îl mai salvez, dar nu am avut ce să mai fac cu el. După ce treci prin asemenea momente … Să nu mă întrebaţi de ce am avut eu curaj, ci de ce a avut el curaj. Noi trăim într-o logică a sistemului care ne face repede să uităm. Ne gândim că ce a mai zis Băsescu sau ce a mai făcut Udrea, dar uităm acest trecut extrem de puternic şi pătrunzător. Noi ne uităm morţii şi asta nu trebuie să facem. Nu contează cum e cu vinovăţia, cine, ce a făcut. Câtă vreme doamna Kovesi se ocupă cu corupţia, foarte bine, să o facă. Cu crimele comunismului se ocupă, în cele din urmă, istoria şi fiecare în mintea lui se ocupă cu aceste crime”, a spus Marius Oprea.

Întrebat de câte feluri este frica, Marius Oprea a răspuns: „Nu ştiu. Mie îmi place frica. Sunt dependent de adrenalină. Frica poate fi cel mult povestită, să descrii ce au făcut anumiţi oameni din pricina fricii, de pildă turnătorii. Noi toţi vorbim de turnători, de informatorii Securităţii, de parcă ar fi viciul suprem al acestei ţări. Şi de securişti de ce nu vorbim? Pentru că turnătorii, în opinia mea, într-o largă majoritate şi ei sunt victime. În 1989, erau 400.000 de informatori, erau 136.000 activi, iar prin statutul de membru de partid, cei 3,8 milioane de membri PCR erau obligaţi şi ei să toarne. Şi atunci, dacă e să o luăm la populaţia activă, ai spune că noi am fost o naţie de turnători. Eu spun că nu e adevărat. Ştiţi câţi securişti erau? 10.500! Am pus mâna pe o listă de informatori ai Securităţii. La Sibiu, de pildă, în 1989, pe tot anul, au fost racolaţi 860 de informatori. Dintre ei, aproape 200 erau minori. Cel mai mic informator al Securităţii avea 8 ani şi era sas. Nu ştiu dacă erau plătiţi. Eu vă spun o chestie statistică. Minorii îşi pârau părinţii, colegii, profesorii„, a spus Oprea.

Întrebat de unde vine vocaţia de turnător a românilor, Oprea a răspuns: „De la Mioriţa”. Apoi însă a adăugat: „Noi suntem o naţiune desăvârşit de tânără şi cu o mare vocaţie pentru libertate. Ceea ce s-a petrecut în 1989 nu a fost programat, nu ştiu ce scenariu sau mai ştiu eu ce, iar copiii şi cei care se nasc acum, după, ei vor face libertatea fiindcă ei trăiesc dezinhibaţi, nu mai au nicio treabă. Noi suntem inhibaţi, încă suntem inhibaţi. Eu nu mă consider ca făcând parte dintr-o generaţie de sacrificiu. Eu sunt vesel că trăiesc. Am voie?”, a conchis Marius Oprea.

Istoricul Marius Oprea s-a aflat al Bistriţa la invitaţia Librăriilor Aletheia, a Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, Clubului Lions şi Clubului Monarhiştilor Bistriţeni.

Cristiana Sabău

Cristiana Sabău

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Google Ads

Comentarii

  1. george

    Titlul articolului „Câţi informatori avea Securitatea în România”, aminteste de gafa lui Geoana din 2007, pe cand era presedinte PSD. Intrebat de un jurnalist : „credeti ca sunt prea multi ofiteri de informatii in Romania?”, Mircea Geoana, presedintele PSD, a raspuns in conferinta de presa respectiva ca „nu stim cati suntem, in primul rand!” .
    Gafa sau adevar spus din greseala, incluzandu-se si pe el intre ofiterii de informatii (nu stim cati suntem) , sugereaza ca nici pana astazi nu au fost reformate serviciile de informatii, tocmai pentru faptul ca au ramas aceiasi oameni cu aceleasi apucaturi ale vechii securitati.

    (0)
  2. Popica

    Si la Bistrita este un astfel de turnator sub numele de
    de cod „Papaiani” care îşi turna colegii de liceu.Stiti cumva
    despre cine este vorba ? Ghici ghicitoarea mea ?

    (0)
  3. mare scofala

    mare scofala….a spus si asta
    pai acum in bistrita sunt foarte multi, folosesc informatiile mai ales in scop personal… sau de grup

    (0)
  4. Erwin Miess

    Ši eu sunt victima securitäti ši a informantilor ( aśa zise „surse) în anii 1974-1982. În orasul Cisnädie era atuncea un Loc. Avram însärcinat cu urmärirea celor care voiau sä emigreze în Vest. Este posibil a afla pe calea aceasta numele Informantilor care atuncea livra informatii despre cei care erau în ochii securitäti pericol ši trädätori de tarä. Noi am emigrat în 1980 în RFG . Dar ši la începutul anilor 80 cînd am fost în vizitä la pärintii mei, tovaräši erau pe urmele mele!
    Cu multä stimä ši respect, Erwin Miess

    (0)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.