Social

Cum vrea statul să ţină populaţia în zona montană. Sorin Roşu Mareş: Se asigură un miliard de euro

Familiile tinere de agriculturi de munte care își întemeiază gospodării și cresc animale în zonele de munte vor fi scutite de impozitul agricol și impozitul pe venitul realizat din agricultură timp de 5 ani de la înființare. Specialiștii agricoli, medicii, profesorii care se stabilesc în zonele montane vor primi o primă de instalare, dar și sprijin pentru cumpărarea și construirea locuințelor.

Toate aceste facilităţi sunt prevăzute în Legea Muntelui care va fi aprobată în curând, anunţă secretarul de stat Sorin Roşu Mareş de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

„Prin această lege se asigură peste un miliard de euro în zona montană pentru următorii zece ani. Cu aceşti bani sperăm să reuşim să ţinem populaţia în zona montană şi să nu depopulăm muntele. Se vor face centre de colectare a laptelui, a fructelor de pădure, centre de sacrificarea animalelor fiindcă ştim că este o problemă foarte mare aceasta pentru deplasarea animalelor la abator. De asemenea, avem programe pentru a înfiinţa stâne montane. Sunt câteva programe prin care vrem să legăm muntenii de aceste locuri”, a declarat Sorin Roşu Mareş.

Potrivit legii, se propune, de asemenea, crearea unui program de creditare de tipul micro-creditare, special pentru zona montană prin asigurrarea de facilități bancare, dar și cofinanțare pentru atragerea de fonduri europene.

Propunerea legislativă mai prevede despăgubiri din partea statului pentru persoanele care au suferit pierderi din cauza animalelor sălbatice din zonele montane.

Învățământul primar din zona montană se va organiza în fiecare sat în care locuiesc cel puțin 3 copii de școală. În școli vor fi introduse noțiuni elementare despre socio-economia zonei montane, iar instruirea practică a elevilor se va face în ferme pedagogice, atestate pe lângă gimnazii. Se înființează și biblioteci digitale de patrimoniu cultural montan.

Prin lege se prevede și organizarea de târguri, festivaluri și șezători, cu specific local al zonelor montane.

Se alocă 1 miliard de euro pe o perioadă de 10 ani de la intrarea în vigoare a legii

Proiectul prevede înființarea unui Consiliu Național al Muntelui, un organism cu rol consultativ, cu scopul asigurării legăturii dintre Guvern și reprezentanții zonelor montane, pentru punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare din aceste zone.

Prin lege se stabilește că statul român va asigura sprijin pentru modernizarea infrastructurii, extinderea rețelei de distribuție a gazelor, facilitarea accesului la internet, telefonie și alte mijloace de comunicare, înființarea și modernizarea cabinetelor sanitare, consolidarea bazei Salvamont.

Statul român va sprijini financiar crescătorii de animale din zona montană pentru stimularea creșterii de animale, prin subvenții, organizarea de târguri de animale.

Reamintim că omul de afaceri Emil Iugan, vicepreşedintele Forumului Montan din România, consideră că Legea Muntelui este „una dintre cele mai mari realizări” după 1989 care pune în valoare două resurse importante: pădurile şi păşunile.

„Legea Muntelui este una dintre cele mai mari realizări ale zonei montane de la Revoluţie încoace. Ca să fim sinceri, imediat după 1989 am vorbit despre o lege specifică zonei montane. Am făcut demersuri, lobby, tot felul de întâlniri. Nu am reuşit să o scoatem decât anul trecut împreună cu domnul ministru Daea, care a priceput ce specific are muntele, ce probleme sunt în zona de munte şi că este cu adevărat nevoie de o lege aparte care să reglementeze într-un mod foarte clar activităţile din zona de munte, să pună în valoare resursele, să se dezvolte activitate economică în zona montană, să se stabilizeze populaţia în zona montană. În centrul activităţii e gospodăria ţărănească de munte şi resursele de bază pe care le are muntele: păşunea şi pădurea. Mai avem piatra ca resursă, aerul, turismul, dar resursele de bază sunt iarba şi pădurea”, a spus Emil Iugan.

3 comentarii

  • Este foarte greu să împiedici depopularea din zonele montane. Am fost in Norvegia la Svullrya, iar oamenii muncesc in Kongsvinga 42km. de acolo.
    In Suedia am fost în Sillerud, iar locuitorii munxesc în Bengstfors 25 km de casă.
    Tăranii nu mai sunt țărani. Locuiesc în păduri, intre lacuri, intre lupii, reni şi căprioare, dar ei muncesc IN ORAŞ, la 42 km distanță. Sunt doctori, asistente, profesori, avocaťi, mecanici, şoferi, psihologi, fizioterapeuți, etc. Nu sunt țărani.
    Cred că şi locuitorii de la munte din județul nostru ar putea face la fel. Să invețe carte, să-şi găsească un loc de muncă în oraş, şi să facă naveta, să nu se mute cu totul în oraş.
    Transportul in comun trebuie dezvoltat – autobuze intre Bistrita şi localitățile județului din 3 in 3 ore.

  • Pt ioan gura stricata….Domnule in gargara vorbesti prosti..dar cred ca esti pe spatiul public si poti fii chemat in instanta pe persoana fizica sa demonstrezi spusele..dealtfel tuu..baa…in functie publica si pe bani nostri tre sa plateste pt afiramatii nefondatee…baaaa….asa ca la stat

  • Cand vezi si auzi ca pentru 10 ari de pamant pe strazile locuite la periferia orasului trebuie sa dai in jur de 40 -55 mii euro iti vine sa iti faci casa dincolo de deal. pai mai bine faci 3 km in plus decat sa dai atatia bani pe o palma de pamant, care nu merita atatia bani.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS