Modificarea regulamentului de organizare şi funcţionare a sistemului de parcare cu plată în Bistriţa
”De ce trebuie să plătim pentru parcare pe domeniul public? Taxele de parcare nu trebuie să fie de la sine înţelese. Deficitul de parcări în locurile aglomerate este contracarat printr-o presiune prin taxare menită să ducă la eliberarea rapidă a locurilor ocupate. Impunerea taxării poate fi potrivită în aceste condiţii. În oraş se creează situaţii de conflict. S-a ajuns ca locurile de parcare de pe arterele principale să fie permanent ocupate. Pentru mai puţin de 2 lei pe zi, diverşi comercianţi ocupă domeniul public de dimineaţa până seara în dispreţul celorlalţi, le râd în nas tuturor cetăţenilor. Comercianţii îşi marchează astfel vadul comercial şi îşi lasă intrarea liberă. Locurile sunt ocupate de tăbliţe cu ”rezervat”. Cei care au treabă parchează exact în dreptul locului ”rezervat”, pornesc avariile şi pleacă. Imediat apar şi alte maşini, creându-se treptat blocaje în trafic”, spune Alexandru Toniuc.
Executivul Primăriei nu considerăm oportun abrogarea vechiului regulament. ”În situaţia în care proprietarii din blocurile de locuinţe beneficiază de locuri de parcare de reşedinţă, şi persoanele juridice trebuie să beneficieze de locuri de parcare, pe perioada în care desfăşoară activitate, pentru a asigura desfăşurarea activităţii în condiţii mai bune, contra unei sume de bani. În baza contractului de rezervare, locul de parcare este rezervat între orele 08.00 – 18.00, după acest interval putând fi utilizat de către locatarii blocurilor arondate parcării sau de către orice altă persoană. Locul respectiv de parcare poate fi ocupat atât de către clienţii societăţii respective, cât şi pentru aprovizionare cu marfă, distribuire produse, etc. De asemenea, pentru spaţiile în care funcţionează bănci sau agenţii bancare au obligaţia de a asigura locuri de parcare pentru maşina de valori şi clienţi. Având în vedere că acestea au sediile în general în zona centrală a oraşului, nu dispun de parcări proprietate privată astfel că singura posibilitate sunt parcările cu plată amenajate pe terenuri proprietate publică a municipiului Bistriţa. Şi punctele de alimentaţie publică (restaurante, pizzerii, supermarketuri, etc.) necesită locuri de parcare pentru autoturismele care asigură aprovizionarea sau livrarea la domiciliu, precum şi pentru clienţi, acestea având posibilitatea rezervării locurilor de parcare în schimbul unei taxe de 600 lei/an/loc parcare. Considerăm oportună modificarea acestui articol prin completarea cu un aliniat nou care să prevadă posibilitatea de a rezerva şi locurile de parcare din parcările de reşedinţă care au rămas libere, în urma organizării şedinţei de atribuire, cu respectarea condiţiilor prevăzute de regulament, având în vedere că nu toate locurile sunt ocupate, acestea fiind folosite de persoane fizice sau juridice fără să achite vreo taxă. Se poate introduce şi un aliniat nou prin care să fie specificate activităţile desfăşurate de agenţii economici pentru care se poate acorda posibilitatea de rezervare a unui loc de parcare. Începând cu anul 2009, de când a fost implementat sistemul de parcare cu plată în municipiul Bistriţa nu au fost înregistrate sesizări cu privire la locurile de parcare rezervate”.
Campanie de informare a proprietarilor şi deţinătorilor de câini cu privire la obligativitatea înregistrării şi sterilizării câinilor aparţinând rasei comune
Liderul PER doreşte desfăşurarea unei campanii de informare a proprietarilor şi deţinătorilor de câini cu privire la obligativitatea înregistrării şi sterilizprii câinilor prin realizarea a 20 panouri indicatoare, 20 afişe pentru panourile de reclamă stradale, 100 de afişe şi 1.000 de stikere cu mesajele campaniei, precum şi amplasarea indicatoarelor în zonele identificate de serviciul de ecarisaj şi Poliţia Locală ca fiind de impact pentru transmiterea mesajului, afişe amplasate pe panourile de afişaj stradal şi în mijloacele de transport în comun.
Finanţarea activităţii sportive în Bistriţa
Alexandru Toniuc propune alocarea a 1% din bugetul local în vederea finanţării activităţii sportive pentru sportul de masă şi pentru cel de performanţă.
”În anul 2015, prin bugetul local, a fost alocată suma de 1.950.000 lei pentru susţinerea activităţilor sportive atât pentru sportul de masă şi cel de performanţă, ceea ce reprezintă 2,14% din veniturile proprii ale bugetului local, procent care depăşeşte propunerea formulată. Considerăm neîntemeiată propunerea iniţiatorului şi propunem respingerea proiectului de hotărâre în forma prezentată”, este poziţia executivului Primăriei.
Modificarea hotărârii privind probarea subvenţionării serviciului de transport public local de persoane, efectuat prin curse regulate, în municipiul Bistrita şi localităţile componente
Toniuc vrea ca acest calcul al subvenţiei să fie ”ca diferenţă între cheltuielile înregistrate de operatorul de transport pentru efectuarea serviciului de transport public local prin curse regulate şi veniturile încasate ca urmare a efectuării acestui serviciu, precum şi din activităţile conexe serviciului de transport”.
Executivul propune respingerea proiectului. Pe ordinea de zi a şedinţei CL se află, pentru a doua oară, proiectul privind prelungirea contractului de delegare a gestiunii serviciului de transport public local de persoane. Primarul Ovidiu Creţu propune prelungirea contractului cu Transmixt, începând cu data de 29.05.2015 până la semnarea noului contract de delegare, dar nu mai mult de doi ani.
Motto: „Stiu ca sunt prost, dar cand ma uit in jur prind curaj”
(Ion Creanga)
In cateva randuri ecologistii au avut initiativa reanfiintarii targului de la Viisoara, ca urmare a nemultumirii oamenilor s-au plâns că nu mai au unde să-şi vândă produsele şi nici de unde cumpăra cereale. Ar trebui revenit cu aceasta propunere pe ordinea de zi a CL, cu atat mai mult cu cat desfiinţarea târgului, si transformarea lui intr-un fel de zonă de agrement, mai mult goală decât utilizată, a fost o prostie. Cu atat mai mult acum cand exista mai multe scene in aer liber construite in ultimii ani la Bistrita si anume pe Pietonal, in targul de la Viisoara, la Pădurea Schullerwald, ceea ce demonstreaza ca primarul Cretu nu are simtul masurii. De altfel, in 1 si 2 mai, sunt programate o serie de evenimente în Pădurea Schulerwald ocazionate de Ziua Internaţională a Muncii şi de Ziua Tineretului.
Asadar, ar trebui insistat cel putin pentru înfiinţarea unei pieţe agroindustriale la Viişoara.
Pe de alta parte, a existat si sugestia reluarii „Bulgiului Anual” la Bistrita care in 2013 ar fi ajuns la a 660-a editie. Dupa cum se stie, la anul 1353 orasul Bistrita a primit din partea regelui ungariei Ludovic de Anjou, dreptul de a organiza anual in luna august targul de 15 zile cunoscut in partea locului sub numele de BULGIUL si care s-a tinut aproape fara intrerupere pana prin anii 1970. De aceea, cel putin acum ar merita sa fie reluata traditia organizarii BULGIULUI ANUAL de 15 zile in a doua parte a lunii august , evident adaptat la zilele noastre. Un astfel de targ ar putea aduce beneficii de ordin economic, cultural, turistic intr-un oras care si asa nu se bucura de prea multe evenimente. Sa nu uitam ca Bulgiul Anual era renumit si prin balurile ce se organizau la Bistrita cu acest prilej. Avand si exemplul de la AGRARIA, 2015 organizat la Jucu, poate totusi anul acesta va fi reluat BULGIUL ANUAL- targ de vara, in locatia Oborului de la Viisoara (Heidenfeld), incepand cu 15 august, iar acest lucru s-ar putea face impreuna cu camera de comert si cu directia agricola, care ar putea sa initieze si o expozitie de masini si utilaje agricole. Aceste standuri expozitionale ar putea fi organizate inafara perimetrului pietei, bunaoara in incinta poligonului auto din vecinatate. Ar fi un bun prilej si pentru hotelurile din oras sa beneficieze de o ocupare mai consistenta. Fara indoiala si Cultura Bistriteana ar putea fi beneficiara a organizarii BULGIULUI ANUAL, prin includerea in programul celor 15 zile a unor manifestari culturale traditionale.
Ar trebui sa invatam din experienta altora. Astfel, Targul International pentru Agricultura, Industrie Alimentara si Zootehnie – AGRARIA, 2015 ajuns la a 21-a editie se desfasoara anul acesta pentru prima data inafara complexului „EXPO Transilvania Cluj” si anume la Jucu, judetul Cluj, pe Platforma fostei intreprinderi NOKIA, care ofera un spatiu mult mai generos pentru standurile expozitionale.
D-le RELU : ideea imi apartine aproape in totalitate. Din pacate cu un CL aservit primarului O. Cretu , nu a trecut punctul nostru privind reinfintarea oborului. Adevarat este ca cei doi cons. PER nici nu au insistat foarte tare. Ideeile ecologiste trec f. greu de gastile din CL. O sa cer sa fie actualizat acest obiectiv, daca mai am cu cine !
@relu – Intr-adevar urmare a solicitarilor venite din partea Viisorenilor am incercat sa sensibilizam administratia locala pentru reinfiintarea unei piete agro-industriale in Viisoara asa cum bine ati retinut, incercand sa gasim o formula actuala si viabila pentru continuarea unei activitati cu vechi traditii. Timponline a retinut argumentele principale din expunerea noastra de motive:
http://www.timponline.ro/consilierii-per-reinfiintarea-pietei-din-viisoara-o-necesitate-administratia-sa-tina-cont-de-dorinta-cetatenilor/
Din pacate raportul intocmit la proiectul nostru de hotarare nici macar nu s-a referit la propunerea facuta argumentand doar justetea desfintarii oborului. Proiectul a fost dezbatut in CL in cursul lunii ianuarie. Vom incerca sa revenim cu aceasta propunere si sa gasim sprijin pentru ea cu atat mai mult cu cat obervatia dumneavoastra este foarte corecta – exista in Viisoara – un spatiu si dotari care nu sunt folosite.
M-am gandit si eu, de multe ori la posibilitatea reluarii traditiei Bulgiului. Idea dumneavostra de al organiza pentru doua saptamani la Viisoara mi se pare excelenta.
Redau mai jos raportul primariei si pozitia dl. Balan pentru complete edificare in privinta subiectului.
@relu – Asa cum exact ati retinut, initiativa noastra privind infiintarea unei piete agroindustriale in Viisoara a fost formulata in urma solicitarii viisorenilor si viza pe langa continuarea unei traditii si valorificarea unor resurse locale si utilizarea unui spatiu si a unor dotari existente intr-o formula adaptata realitatii actuale.
Principalele argumentele din expunerea de motive au fost mentionate la momentul respectiv in presa locala:
http://www.timponline.ro/consilierii-per-reinfiintarea-pietei-din-viisoara-o-necesitate-administratia-sa-tina-cont-de-dorinta-cetatenilor/
Din pacate raportul serviciului de specialitate al primariei nici macar nu s-a referit la propunerea nostra ci a incercat doar sa justifice inca o data desfintarea oborului. Proiectul de hotarare a fost discutat in Consiliul Local data de 15.01.2015 si a intrunit 3 voturi pentru. Pe langa voturile consilierilor ecologisti a votat pentru domnul viceprimar Kiss Laslo.
Vom incerca in continuare sa gasim sustinere pentru acest obiectiv de interes pentru cetatenii din Viisoara si nu numai.
M-am gandit si eu de multe ori la posibilitatea reluarii Bulgiului. Idea dumneavoastra de a-l localiza pe durata a doua saptamani din august in Viisoara mi se pare excelenta. Sa vedem ce putem face.
Pentru conformitate mai trebuie spus ca, chiar daca este adevarat ca absolut toate ideile bune din lume apartin aproape in totalitate domnului Balan, in privinta proiectului de care vorbim participarea domniei s-au situat intre un nivel de sustinere minim simbolic si un aport negativ prin argumentele aduse in dezbatere si actiunea si atitudinea ulterioara.
Redau mai jos raportul directiei de administrare a pietelor care se refera doar la obor si nu la piata agroindustriala propusa si in continuare interventia domnului Balan care sustine infiintarea pietei din Viisoara sub forma unui obor in Sarata. Ulterior a urmat faimoasa disputa a domnului Balan cu domnul Kiss, de mare interes pentru bistriteni, pe tema toaletelor publice si a starii sanatatii prostatei dl Balan in urma careia am pierdut si singurul sustinator al proiectului din afara partidului ecologist.
Ciocu mic Balane ca te tipa din partid Toniuc. Pana isi termina mandatul, el are o misiune de la d-nul primar , ceva subtil de aranjat.
RAPORT privind Proiectul de hotărâre privind infiintarea pieţei agro-industriale Viisoara. Direcţia de administrare a pieţelor, Direcţia administraţie publică, juridic
Avand in vedere :
Expunerea de motive nr. 15/08.12.2014, a consilierilor locali ai Partidului Ecologist Roman: Alexandru Marian Toniuc si Maxim Gagea, prin care propun infiintarea unei piete agro – industriale in localitatea componenta Viisoara din municipiul Bistriţa, arătăm următoarele:
In localitatea componenta Viisoara din municipiul Bistriţa, pana in anul 2009, se organiza in fiecare a doua duminica din luna un targ de animale, in care conform specificului targurilor se puteau comercializa: legume, fructe, animale vii, furaje, produse artizanale si mestesugaresti, produse industriale si materiale de constructii.
Cum interesul pentru o astfel de piaţă a devenit tot mai scăzut, comercianţii de produse specifice târgului fiind tot mai puţini, în anul 2009 oborul din localitatea componentă Viişoara a primit o altă destinaţie.
Intre anii 2000 – 2009 in Targul de la Viisoara erau aduse spre comercializare, in zile de targ, aproximativ 2 – 3 capete de bovine, 3 – 4 masini cu purcei, comercializati de catre persoane care cumparau din alte targuri si vindeau la Viisoara, cabaline comercializate de catre persoane din localitatile Budacul de Sus si Budacul de Jos care mai mult chinuiau animalele supunandu – le la efort fizic ( legau dupa ele bolovani, stalpi de beton si le fortau sa traga, biciuindu-le de la calea ferata pana la râu ).
Dupa anul 2000 efectivul animalelor a scazut foarte mult de la an la an, ajungandu-se ca in anul 2014 pe pajistile proprietatea municipiului Bistrita sa fie invoite la pasunat 450 capete de bovine si 6000 capete de ovine, restul raselor de animale fiind in numar neinsemnat. Scaderea efectivului de animale se datoreaza si faptului ca populatia din localitatile componente ale municipiului Bistrita, in mare majoritate, are statut de angajat, iar activităţile agricole desfăşurate de către locuitorii acestora nu mai reprezintă o prioritate.
Localitatea componenta Viisoara este strabatuta de DN 17, iar conform art. 71 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, circulatia vehiculelor cu tractiune animala pe drumurile nationale este interzisa, astfel deplasarea atelajelor nu este posibila.
Locuitorii localitatilor componente municipiului Bistrita care vor sa-si comercializeze produsele industriale, agricole si cei care vor sa vanda sau sa cumpere animale pot sa o faca la targurile din vecinatatea municipiului Bistrita cum ar fi : Targul din Herina (Dealul Hagaului), Jelna, Mariselu, Sieu-Magherus, Sieu Odorhei etc.
Având în vedere cele de mai sus, nu se poate emite raport favorabil asupra proiectului de hotărâre prezentat.
Domnul Bălan Marius: domnilor consilieri, mai întâi la mulţi ani şi sănătate, restul vin de la sine. Vreau să vă cer un lucru simplu, la care ţin foarte mult. Aşa cum domnul primar ţine la pârtia de schi şi la Wonderalnd, eu ţin la punctul numărul 8 prezentat cu ocazia dezbaterii bugetului 2014, vă amintiţi, domnule primar, redeschiderea oborului din Viişoara. Sigur, acum am auzit păreri pro şi contra, că s-au extins blocurile, vilele şi o parte din populaţie nu le-ar conveni să vadă aşa ceva de la balcon. Nu ţin neapărat Viişoara, găsim teren, pentru numele lui Dumnezeu. Ne orientăm, mai în stânga, mai în dreapta, cu busola. Dar, atenţie mare, Sigmirul nu este de dorit sau Unirea, pentru simplul fapt că ruta istorică a oierilor, a crescătorilor de animale, a producătorilor bio, este Valea Şieului, Monor, Gledin, localităţile care sunt acolo, Şieu, Şieuţ, Ardan şi tot mai bine este în partea, eu zic undeva între Viişoara şi Sărata. Să alegem Sărata. Cred că ar fi locaţia cea mai potrivită. Cartier la Bistriţei este. Avea dreptate domnul preşedinte Toniuc când a spus că s-a rupt o verigă foarte importantă între crescător, producător, consumator. Bistriţa europeană nu înseamnă numai a face cumpărături de la supermarketuri şi să fim mulţumiţi numai cu produsele din import. Eu zic că toţi trebuie să fim atenţi ce băgăm în gură, să învăţăm să mâncăm eco, să ne purtăm eco, este înspre binele tuturor, înspre sănătatea noastră şi a celor care vin după noi. Ca atare se impune redeschiderea unei pieţe bio, cu produse bio, să încurajăm crescătorii, să daţi dovadă, domnilor consilieri, că vă pasă şi de crescătorii de animale, este bine să facem şi câte o expoziţie cu asociaţii ale crescătorilor de animale. Elveţia, Germania, Austria încă nu au renunţat la aşa ceva, sunt acele expoziţii fantastice cu animale mici şi mijlocii dar şi vite, bovine şi aşa mai departe, care odată pe an se pot ţine şi premierile care au avut loc sunt interesante. Eu zic că această activitate e de-a dreptul culturală, de ce nu? Acolo socializează tăranul, crescătorul, asta a învăţat el, ancestral el socializează, în piaţă, alături de cereale, de grâne, de munca şi activitatea lui. Şi este foarte fericit că stă şi îşi vinde marfa odată pe lună sau de două ori pe lună. Vă rog frumos să ţineţi cont de cererile ecologiştilor şi eu zic că toate vin înspre binele comunităţii sociale şi v-aş ruga să faceţi un asemenea proiect, chiar dacă nu în Viişoara, gândiţi-vă în zona Sărata, undeva. Vă mulţumesc frumos.
Domnule Toniuc, unde-i baiu?…Balan a fost politicos, si a argumentat si punctat f. bine.
Nu-i absolut niciun bai doar ca argumentatia dl Balan nu avea nimic de-a face nici cu proiectul propus, nici cu Viisoara. Propunerea noastra concreta aflata in dezbatere si supusa votului viza infiintarea unei piete agroindustriale in Viisoara cu un specific si un amplasament decis in urma consultarii cu cetatenii din Viisoara. In momentul in care propunerea se afla in dezbatere si urma sa fie supusa votului sa vi si sa ceri altceva si in alta parte – infiintarea unui obor in Sarata – sau oriunde altundeva in urma orientarii in teren cu busola, nu a ajutat cu nimic. Nici proiectul si nici locuitorii Viisoarei. Poate ma insel si viisorenilor le era tot una daca piata din Viisoara era infintata in Sarata, Sigmir sau dealul Hagaului. In privinta proiectului de hotarare, care viza Viisoara insa, sa vi sa-l „sustii” spunand ca nu tii la Viisoara ca amplasament, a insemnat practic desfiintarea propunerii.