Hribii noştri, în restaurantele grecilor, germanilor şi francezilor. O firmă din Bistriţa îi exportă

Hribii din pădurile noastre, ucaţi şi împachetaţi, iau drumul Greciei, iar de acolo ajung inclusiv în magazine din Franţa şi Germania. Străinii dau 35 de euro pe un kg de hribi uscaţi pe care îi folosesc la pizza, tocăniţe şi chiar ciorbe întrucât sunt foarte aromaţi. O firmă din Bistriţa a trimis deja 300 de kg la export.

Nuţu Tabără: Cătina se poate planta uşor mai ales pe terenuri neproductive

Fermierii care vor să cultive cătină pot cere sfaturi de la specialiştii Direcţiei pentru Agricultură BIstriţa-Năsăud, spune directorul Nuţu Tabără. El sugerează plantarea cu arbuşti de cătină în special a terenurilor neproductive din punct de vedere agricol întrucât planta nu are nevoie decât de apă şi de soare. Tabără speră ca noul PNDR să aducă şi subvenţii pentru înfiinţarea de culturi de cătină.

Pont! Un hectar de cătină: investiţie 1.500 de euro, profit: 20.000 de lei

Investiţi 1.500 de euro într-o plantaţie cu cătină pe un hectar de teren şi veţi face profit de 20.000 de lei, asigură Simion Paşca, un fermier din judeţ care vinde material săditor certificat de Institutul de Cercetări de la Mărăcineni şi oferă şi consultanţă celor interesaţi. Veţi avea unde vinde fructele fiindcă la Lechinţa se face o unitate de procesare şi va fi nevoie de o cantitate mare de materie primă.

De neînţeles! La Bistriţa se fac uleiuri scumpe, dar cu materie primă adusă din alte judeţe

Cultivaţi plante uleioase! E îndemnul pentru fermierii din Bistriţa-Năsăud. În zona industrială a oraşului, o fabrică are nevoie de peste 200 de tone de cătină ca să producă ulei, ceaiuri şi săpunuri, iar din judeţ nu poate aduna mai mult de 5% din cantitatea necesară. La fel, e nevoie de sâmburi de dovleac, de struguri, de seminţe de in şi cânepă.