S-a stins o mare voce a cântecului popular românesc originară de pe Valea Sălăuţei

Holistic

Interpreta de muzică populară care a încântat publicul vreme de 50 de ani cu piesele ”Bade, pălărie nouă”,  ”Cui nu-i place dragostea” sau ”Viață, viață, drum cotit” s-a stins din viaţă la 78 de ani. Solista Maria Butaciu, originară din Salva, a murit luni seară, 11 iunie, după o lună și jumătate în care a fost în comă. Solista a decedat în jurul orelor 22 , după ce a suferit un accident vascular.

Ea a fost în comă mai bine de o lună și jumătate, fiind internată la Spitalul Floreasca. Duminică dimineaţă a făcut un stop cardio respirator, iar luni seara medicii nu au mai putut din păcate să o stabilizeze. A murit la 78 de ani.

Cântăreața de muzică populară a devenit cunoscută în România datorită pieselor de dor și de dragoste pe care le-a lansat în industria muzicală, melodii care au ajuns imediat la inima publicului. Fiica ei a stat continuu alături de ea la spitalul Floreasca, acolo unde a fost internată. În anul 1961, în cadrul unui concurs, s-a alăturat Ansamblului Ciocârlia al Ministerului de Interne din București. A fost o interpretă a cântecelor îndeosebi din zona Bistrița-Năsăud.

Cântăreața a încântat publicul vreme de 50 de ani cu piesele ”Bade, pălărie nouă”,  ”Cui nu-i place dragostea” sau ”Viață, viață, drum cotit”.

”Atâta vreme cât pot să cânt, cât pot să spun ceva cu glasul, mă consider tânără. Îi mulţumesc lui Dumnezeu că multe suferinţe, multe neîmpliniri le uit în acest fel. CD-ul «Un leac pentru suflet» oglindeşte sufletul meu. Aşa că, dacă mă uit în urmă, pot să spun că încă merge. Dacă mă uit înainte, mă rog lui Dumnezeu să mă ajute să-mi păstrez glasul şi să fiu sănătoasă”, povestea ea, în urmă cu 8 ani, pentru Jurnalul. ro.

Alexandru Pugna a scris pe Facebook: „Maria Butaciu, interpreta unică a Țării Năsăudului nu mai este printre noi. A plecat spre veșnicie lăsându-ne o bogăție fără seamăn de căntec năsăudean și sirit românesc pentru a ne înnobila marea zestre lăsată neamului nostru de mari personalități ale acestui ținut: George Coșbuc, Liviu Rebreanu, Andrei Mureșanu, Mitropolitul Nicolae Bălan, Ioan Căianu Românu, Valeria Peter Predescu, Ion Pop Reteganu și mulți alții. Maria Butaciu a fost în felul său unică, deosebită. Glasul său aducea ecourile de esență țărănească a vocilor tărăncilor năsăudene, ce se lăsau auzite pe câmpul unde întorceau fânul proaspăt cosit, ori pe brazda de pământ proaspăt intoarsă de plugul tras de vite, sau la torsul caierului în serile lungi de iarnă. Era întruchiparea tărăncii năsăudene ce avea demnitate, dragoste de Dumnezeu, de oameni și de pământul natal, respect față de valorile spirituale ale moșilor și strămoșilor săi”.

Actualul secretar de stat în Ministerul Culturii i-a făcut şi o scurtă biografie.

 

„Maria Butaciu a fost și va rămâne un simbol și un reper important pe harta spirituală a neamului românesc. A pornit în lumea cântecului din Salva, importantă localitate de pe Valea Someșului, aproape de Năsăud – localitatea ce a dat țării cei mai mulți academicieni, pentru a duce cu ea în lume, cântecul sufletului năsăudean și pentru a arăta tuturor frumusețea fără seamăn a costumului popular din acest binecuvântat loc.

În anul 1959 pe când era elevă la Liceul de Muzică din Cluj, reușește să realizeze primele sale înregistrări la Radio Cluj, iar un an mai târziu în ziua de Crăciun, apare pentru prima dată la o emisiune de Televiziune împreună cu Maria Peter, Dumitru Sopon și Maria Marcu, colegii săi de la Orchestra de muzică populară a Filarmonicii de Stat din Cluj-Napoca.

Din anul 1961 Maria Butaciu se mută la București unde devine solistă – mai întâi în cadrul Ansamblului Artistic „Ciocârlia” ce reunea cele mai mari nume ale folclorului românesc, apoi paşii aveau s-o poarte către Ansamblul „Doina” al Armatei şi „Rapsodia Română”.

Acompaniată de orchestrele acestor prestigioase ansambluri, Maria Butaciu a urcat pe mii de scene, prezentând cu har publicului folclorul din Ţara Năsăudului. De-a lungul carierei sale artistice a înregistrat sute de melodii pentru fonoteca Radiodifuziunii Române, pe discuri Electrecord sau la alte case de producţie muzicală – melodii ce vor sta mărturie peste timp pentru valoarea, frumuseţea şi originalitatea folclorului din această parte de ţară și pentru valoarea vocii sale unice.

După o perioadă de peste o jumătate de veac de când Maria Butaciu locuieşte în Bucureşti, mărturisea în dialogurile sale că sufletul i-a rămas în Salva, locul din care a plecat și unde își găsea întotdeauna rădăcinile, tihna sufletească și puterea de a trece mai ușor peste toate încercările vieții. Întotdeauna vorbea cu drag despre oamenii locului, despre familia numeroasă în care au crescut opt frați, despre înțelepciunea țăranului năsăudean.

Toate dorurile şi gândurile, toate emoţiile, bucuriile şi întristările unei artiste pline de talent şi sensibilitate, toate stările sufletești ale omului se regăsesc în repertoriul vast şi variat al Mariei Butaciu. Maria Butaciu nu mai este printre noi, a murit OMUL, dar ARTISTUL nu va muri niciodată. Va trăi mereu prin cântecele sale lăsate moștenire neamului românesc pe care l-a iubit enorm și pentru care a așezat în lada de zestre a spiritului românesc, comori neprețuite picurate din suflet curat și bun, ce vor sta mărturie peste vremi pentru puterea extraordinară de creație a neamului românesc”.

Sursa foto: Facebook Alexandru Pugna 

Google Ads

Comentarii

  1. emilia m

    O viata dedicata valorilor autentice romanesti,o zestre autentica,o mare implinire.Drum bun,om frumos,printre alte stele!

    (7)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.