Ruinele Cetăţii Ciceului, un loc de legendă care se scufundă pe nedrept în uitare (FOTO)

Holistic

Ruinele Cetăţii Ciceului, o fostă fortăreaţă medievală ridicată la sfârșitul secolului al XIII-lea într-un punct strategic, pe o colină vulcanică de 683 de metri altitudine, sunt clasate ca monument istoric. Din păcate, în loc să găsească soluţii să conserve acest monument, astăzi în stare de distrugere avansată autorităţile s-au făcut că nu văd, autorizând aici ridicarea unei mănăstiri.

Cetatea a fost stăpânită de Ștefan cel Mare şi de fiii săi până la Petru Rareș. Trădat de boieri, cu Moldova ocupată de Soliman Magnificul, Petru se adăpostește cu familia în 1538 la Ciceu. Urmează cunoscutele eforturi diplomatice pe lângă Poartă pentru redobândirea tronului și în 1541 familia domnească părăsește Ciceul. Pentru cetate sfârșitul era aproape. Devenită un risc pentru Ardeal în condițiile reorientării politicii moldovene, aceasta este demantelată din ordinul lui Gheorghe Martinuzzi în 1544. Petru Rareș reușește ulterior să reintre în stăpânirea domeniului, iar unii dintre succesori săi la tron îl revendică fără succes. Alexandru Lăpușneanu este ultimul domn moldovean care mai reușește să stăpânească, în parte prin forța armelor, posesiunile ardelene.

 

Singura mărturie iconografică este gravura din anul 1866, aceasta fiind mai degrabă o reprezentare romantică, decât una riguroasă, a ruinelor la acea dată. Unul dintre turnurile înfățișate prezintă pe latura de nord o fereastră gotică, al cărui contur s-a păstrat până astăzi. Cel de-al doilea turn are în realitate o poziție diferită față de cea din gravură, el fiind suspendat deasupra prăpăstiei, la 4 m distanță de cel dintâi. În partea de sud a cetății se mai păstrează două mostre de zid, iar la nord-est se disting urme ale șanțului de apărare, cu o deschidere de 3-5 m, precum și a valului de pământ ridicat în fața acestuia. Un zid pornea probabil din partea de nord-est a cetății, până în partea de nord-vest, unde se înfigea în dealul Măgura. Acesta din urmă este legat de dealul cetății printr-o șa îngustă și contribuia la apărarea edificiului dinspre vest. Grosimea probabilă a curtinelor era între 1,3-4 m. În ansamblu, construcția punea excelent în valoare un sistem de apărare natural, fiind foarte dificil de cucerit.

 

O reconstrucție credibilă este, însă, greu de realizat, cel puțin în condițiile actuale, spun specialiştii. În schimb, nu a fost deloc greu de autorizat o mănăstire la poalele ei.

Mănăstirea „Petru Rareş Vodă” din Ciceu Corabia, situată la poalele Cetății Ciceului, a fost înfiinţată în 2014, la iniţiativa ÎPS Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, precum și la dorinţa credincioşilor din zonă, susținuți de către primarul Valentin Mureşan. Ridicată în cinstea domnitorului Petru Rareș, locașul de cult are ca hram pe Sfinții Mărturisitori Ardeleni. Părintele Teofan Timiş, stareţul acestei mănăstiri, a reuşit într-o perioadă scurtă să ridice o casă monahală şi un mic paraclis şi să închege o comunitate eclezială în jurul mănăstirii.

Locaşul de cult se află în apropierea stăncii pe care se află ruinele Cetății Ciceului, care a aparținut domnitorului moldovean Petru Rareș. Acesta, alături de soția sa, Elena Doamna, au ridicat mai multe locaşuri de cult, între care Mănăstirea Probota (unde se află și mormântul său), Mănăstirea Râșca, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Baia, Biserica „Sfântul Dumitru din Hârlău” și Biserica „Sfântul Dumitru” din Suceava şi a refăcut Mănăstirea Moldovița, Mănăstirea Bistrița, Mănăstirea Humor și Mănăstirea Caracalu de la Muntele Athos. La Cetatea Ciceului, an de an, este organizat un festival închinat voievodului Petru Rareş. În ultimii 50 de ani, numeroși credincioşi se adună aici după praznicul Adormirii Maicii Domnului, în cadrul unei sărbători populare.

La Cetatea Ciceului se poate ajunge din DN 17, din Ciceu Mihăeşti spre Leleşti, cotind la dreapta un kilometru de la Ciceu Corabia. Drumul este asfaltat aproape până în poiană și pietruit încă câteva sute de metri până la mânăstire.

Foto credit: Albert Gavrilă 

Cristiana Sabău

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Google Ads

Comentarii

  1. Dan

    Cand telescaunul din Wonderland va fi ajuns o ruina mancata de rugina si iedera, zidurile cetatii Ciceu vor fi tot acolo, asteptand o clasa politica cu ceva mai mult respect pentru istorie si care sa le puna in valoare.

    (12)
    • marius

      @maries
      Dar pedeleu ai vazut? ca si ei s-au perindat pe acolo. Din pacate, oamenii sunt de acelasi fel in toate partidele.

      (8)
  2. Nicoleta

    Înainte de a ne lansa în comentarii mai mult sau mai puțin pertinente, cred că mai înțelept ar fi să lasam în seama lui Dumnezeu și „via „aceasta pe care a sadit-o dreapta Sa.Că aveți dreptate sau nu, Dumnezeu știe. ..ceva este insa cert simțirea din inima nu are culoare politică. Și încă ceva. …cei care încearcă reînvierea Cetății Ciceului încearcă să o realizeze asta hranindu-se din filonul istoric .

    (1)
  3. Comandor (R) KIS VIOREL

    Care este influenta Manastirii in distrugerea „Ruinelor Cetatii Ciceului” ?
    Cunoscand-o pe jurnalista Cristiana Sabau, imi pun intrebarea :cum de a reusit sa „identifice” aceasta asertiune si nu a reusit sa descopere „paralelismul cailor ferate si influenta lor asupa ciclului menstrual la …furnica”

    (0)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.