Regizorul Radu Afrim: E o greşeală că nu există un teatru într-un judeţ din Ardeal, în lumea civilizată

Regizorul Radu Afrim a spus, la Festivalul Internaţional de Poezie şi Muzică de Cameră „Poezia e la Bistriţa”, unde a avut statutul de special guest că Bistriţa-Năsăud este unul dintre puţinele judeţe care nu au teatru, ceea ce, în opinia sa, este „o greşeală”.

Radu Afrim a prezentat la Bistriţa, în anii 2000, două spectacole, fiind invitat la cele două ediţii ale festivalului de teatru alternativ AltFEST, găzduit de Bistriţa.

„Am făcut la Cluj o şcoală foarte liberă în care nu trebuia să respectăm nimic din ce înseamnă conflictul dramatic, din ce înseamnă Aristotel, din ce înseamnă reguli teatrale. Piesa Blue Escape pe care am prezentat-o la Festivalul AltFEST de la Bistriţa nu era teatru, era ceea ce ce numeşte acum performance, era licenţa mea. Îmi pare rău că nu am rămas atât de liber cum eram atunci. Erau nişte vremuri foarte faine şi Bistriţa era chiar şi pentru bucureşteni şocant de alternativ, era altfel. Toată lumea spera că va începe atunci o viaţă teatrală la Bistriţa. Încă nu era nimic unde e acum fosta Casă de Culturăa  Sindicatelor din Mihai Eminescu şi se făceau nişte work-shop-uri în acea clădire uriaşă. Festivalul s-a ţinut la Bistriţa timp de doi ani, am mai venit cu un spectacol de şcoală. Bistriţa avea aerul că numai aici se pot întâmpla lucruri de-astea, aşa era în acei ani oarecum confuzi ai societăţii româneşti. Era fain. Toată lumea aştepta să vină AltFEST. Directoarea festivalului era foarte faină, Alina Moldovan, nu mai sunt oamenii ăia care aveau energia de a începe în teatru nişte experimente. Experimentul, între timp, în teatru, a ajuns destul de comun, de banal, şi la nivel de Bucureşti. În schimb, a luat un avânt foarte puternic teatrul social, teatrul politic, care are utilitatea lui, depinde de gust, dar experimentul ca formă în România nu a evoluat, adică nu s-a ajuns într-un punct original, nu exportăm în Europa altceva. Încercăm cumva să semănăm cu ei, iar acesta e un punct pierdut. Eu zic că lucrurile s-au oprit undeva atunci, nu doar pentru Bistriţa, ci pentru teatrul experimental românesc. Există un conformism şi la tinerii regizori, există dorinţa de a lua premiul UNITER. Eu aştept să văd un super scenograf care să mă motiveze, dar e foarte greu să găseşti. Peisajul nu e neapărat trist, dar nu e cum îl visam altădată. Fiecare încercăm să săpăm în noi, în societate, să descoperim nişte lucruri, dar trebuie şi contextul să fie de aşa natură încât să-ţi iasă lucrurile acestea”, a spus Radu Afrim.

„Îmi pare rău că la Bistriţa nu pot fi văzute spectacolele mele. Niciunul”.

„Îmi pare foarte rău că nu există un teatru într-un judeţ din Ardeal, în lumea civilizată. E o greşeală. Ştiu toate judeţele din ţara asta care nu au teatru. Nu sunt multe, sunt puţine judeţe care nu au teatru, bun, prost, dar au. Eu nu am lucrat în toate. M-am ferit de teatrele în care am văzut că nu se vrea performanţă. E păcat că la Bistriţa nu este teatru. Eu nu pot să aduc nici măcar în turneu un spectacol nu doar din cauza decorurilor, deşi întotdeauna am vrut să arate cumva. Decât să adaptez pe o scenuţă nişte chestii micuţe, întotdeauna am vrut să fie magie, iar magie nu poţi să faci aşa. Teatrul e o artă scumpă, nu e ieftină şi asta ar trebui spus. Unora li se pare că se aruncă banii. Se aruncă acolo unde e treaba proastă. Dar e bine să se dea bani pentru teatru, pentru film, pentru literatură. Unde să meargă altundeva banii? Poate altădată, cine ştie, într-un viitor, sau poate voi produce aici ceva. Altceva este să produci într-un spaţiu acolo, îl faci organic pentru acel spaţiu”, a mai spus Radu Afrim.

 

Regizorul Radu Afrim  s-a născut în Beclean. A absolvit în 2000 Facultatea de Teatru, la specializarea regie, și în 1995 Facultatea de Litere, la specializare română-franceză, ambele în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Este unul dintre cei mai cunoscuți regizori români de teatru la nivel mondial.

Printre spectacolele montate de Radu Afrim, se numără: No Mom`s Land, la Teatrul Luni de la Green Hours, București, De ce fierbe copilul în mămăligă, E doar Sfârșitul lumii – toate la Teatrul Odeon din București, Trei surori sau Alge-Bernarda’s house remix la Teatrul Andrei Mureșanu din Sfântu Gheorghe. A lucrat și în afara Bucureștiului, astfel a montat piesele Femeia mării (2014), Măcelăria lui Iov (2017) la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași, Povestiri despre nebunia (noastră) cea de toate zilele, Wolfgang(2017) la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, Plaja, Adam Geist, Omul Pernă, toate 3 la Teatrul „Maria Filotti” Brăila, Inimi cicatrizate la Teatrul de Stat Constanța, Jocul de-a vacanṭa la Teatrul Municipal Baia Mare.

Festivalul Internaţional de Poezie şi Muzică de Cameră „Poezia e la Bistriţa”, ediţia a 10-a, s-a încheiat duminică, la Sinagoga Bistriţa, cu un concert al Transilvania Baroc. 

Clădirea în care a avut loc ALTFest este cunoscută drept noua Casă de Cultură a Sindicatelor Bistriţa. Aceasta trebuia să fie obiectivul central al unui complex cultural pentru care s-au demolat 173 de case. Proiectul, realizat în comunism de specialiştii Institutului de Proiectări Bistriţa – Emil Lefelmann, Nicolae Taşcă, Eugen Costache şi Ioan Gătej –  prevedea o sală de spectacole cu 825 de locuri şi o scenă adaptabilă teatrului italian sau elisabetan, o sală modernă de balet, o sală de sport, săli pentru diverse activităţi de club, pentru pictură şi sculptură, bibliotecă, cine-club şi săli de expoziţii.

De asemenea, clădirea a fost proiectată pentru un teatru şi cinematograf în aer liber, o grădină suspendată de 7.000 de metri pătraţi şi parcarea interioară.

Potrivit cărţii „Casa de Cultură a Sindicatelor Bistriţa”, semnată de Alexandru Câţcăuan, această clădire a intrat în patrimoniul uneia dintre cele patru confederaţii sindicale desprinse din UGSR, CNSLR Frăţia, prin „metode frauduloase”. În baza sentinţei 782 pronunţată în dosarul 732/1990la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, CNSLR Frăţia s-a declarat „succesorul universal al patrimoniului fostului UGSR”, deşi nu era singura confederaţie sindicală rezultată din dezmembrarea fostei Uniuni. Liderul CNSLR Frăţia Bistriţa-Năsăud de la vremea aceea, Adolf Bloos, a înregistrat în foaia de avere a organizaţiei noua casă de cultură în suprafaţă de 4659 mp, iar în toamna anului 1994 a trecut la vânzarea ei pe bucăţi. Unul dintre cumpărători a fost omul de afaceri Gelu Drăgan. Azi, CNSLR Frăţia e doar un sindicat de tristă amintire, iar Adolf Bloos, după ce a făcut politică în rândul doi la PSD, a dispărut total din peisaj, la fel ca şi ceilalţi colegi ai lui.

Cristiana Sabău

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Google Ads

Comentarii

  1. Adrian C.

    Intradevār Bistrita nu are teatru, dar are Ansamblu Profesionist de muzicā popularā “Dor Românesc” si Ansamblu Profesionist “Cununa de pe Somes”. Si autocar pt deplasāri in tara si strainatate.
    Câte posturi de solisti, muzicanti si dansatori sunt angajati ai Centrul Cultural Bistrita si ce salarii primesc?
    16 dansatori, 6 solisti, 16 muzicanti?
    42 posturi x 1900 lei/ lunā x 12 luni/an X 10 ani.
    Doel Cosma este membru PSD?

    (24)
    • mihai

      aici exista o suta de artisti platiti de consiliul judetean, mari cantareti de nunti si crasme!

      (7)
  2. Vasi

    Până acum 2-3 ani, n-a fost nici măcar cinematograf. Eu am văzut câteva piese in regia lui Radu Afrim si pot spune că sunt de mare clasă. Din Bistrița au plecat multe talente si există un public pentru asta.

    (38)
  3. Ioana Rus

    Nu este membru PSD si a facut un teatru de proiecte cum a putut, oferind bistritenilor spectacole de teatru, efectiv formand un public.
    Dar nu se mai gandeste nimeni la Metropolis unde era o sala splendida de teatru pe care Adolf Bloss, seful sindicatului a vandut-o batandu-si joc de munca oamenilor care se puteau bucura de un teatru.
    Auritul DNA nu are nimic de cercetat in aceasta ordinara hotie care este bataie de joc fata de noi toti? La ce ii platim cu salariile enorme daca nici macar nu s-au gandit sa indrepte o mare nedreptate facuta judetului.
    Rusine ca o caricatura nesimtita ca Bloss sa batjocoreasca o comunitate. Chiar nu se poate cerceta cazul. O mare rusine!
    Are dreptate in ce spune Radu Afrim.

    (23)
    • Calistrat Hogas

      Cum puteti vorbi despre BLOSS asa ceva?
      E doar Cetatean de Onoare al Bistritei…!!!!
      Atunci el ara cum e Cretu acum…
      Atunci el era cum e Dragnea acum….
      ACUM ACESTI POLITICIENI DE VARF….SI STIMATI DE PROSTIMEA ROMANIEI VOR DEVENII…..PLEAVA SI CAUZA VIITOAREI ROMANII!!!!

      (3)
  4. Darius

    Nicio sansa de teatru in Bistrita atata timp cat dl Termure e in zona. Eu ma mir cum au reusit baietii de la ,,Poezia e la Bistrita. Domnul Termure vrea sa controleze tot.

    (21)
    • AltFEST a fost organizat în colaborare cu Fundaţia Culturală Societatea de Concerte Bistriţa, condusă la vremea aceea de domnul Gavril Ţărmure.

      (2)
    • Darius

      Exact! Daca nu ramane sub atenta lui supraveghere nu are nicio sansa. Ar fi aproape imposibil ca dl. Termure sa fie directorul Teatrului National Bistrita, sau poate…..

      (0)
  5. traiasca nasul mare

    Domnule Adrian C , care 1900 lei salariu? poate vrei sa spui intre 4000-7,8,9000 lei+excursii+tot neamul lui angajat la Casa de Cultura.

    (39)
    • mihai

      Tarmure nu are neamuri angajate la centrul de cultura! mai face si el ce poate, dar toti banii merg la muzica populara!

      (0)
  6. traian

    Domnule Vasi, au plecat talente care s au remarcat si se remarca in alte teatre din tara si chia
    r peste hotare deoarece aici nu au ce face , Cosma are trupa lui de teatru.
    De ce nu se incearca sa ii aduca aici sa se faca un teatru. Nu se vrea, o maritam pe Zamfira cu multi bani in fiecare an, zilele orasului in oborul de vite din Viisoara isr zilele romano pe centru.

    (24)
  7. Teatru

    Cum nu avem teatru in oras??? Totul este un teatru ieftin… cei de la stat se fac ca lucra si automat totul se transforma in teatru pt ca isi iau salariul degeaba… multumim politrucilor

    (16)
  8. Shumu-Dica

    De vina sunt sasii ca n-au facut si un teatru aici 😛 Au facut Biserica Evanghelica, au facut Liceu, Teatru n-au mai apucat :/

    (2)
  9. Alexandru Bradea

    @Cristiana Sabau- Gavril Tarmure a avut tangenta cu ALTFEST doar in calitate de inspector sef la cultura in acele vremuri, nu a avut atributii de organizator, doar de finantator, festivalul a fost organizat de CIAC (Centrul International de Arta Contemporana) , directoare fiind atunci Irina Cios, directorul festivalului a fost in realitate Mihai Iancu, nicidecum Alina Moldovan asa cum spune Radu Afrim.
    Festivalul s-a desfasurat in mai multe locatii alternative si daca organizatorii si finantatorii nu s-ar fi certat ca orbii de la bani, existau sanse sa se organizeze si alte editii….

    (4)
  10. mihai

    toti banii judetului merg la festivaluri de muzica populara, organizate de „Dor Romanesc” si Dorel Cosma,…………. Gavrila Tarmure este un om exceptional care a tinut aprinsa mereu flacara vie a spectacolelor de calitate prin poezie, muzica culta, pictura…..

    (4)
  11. I. Alexa

    Detasati-va pentru cateva momente de ideile (pro / contra) dezbatute mai sus! Priviti sincer si corect la situatia in care se afla AZI, acum, cladirea din P-ta Eminescu, o RUSINE PUBLICA pentru municipiul BISTRITA, dupa modul in care arata. Ea nu poate avea o destinatie a culturii de masa prin TEATRU si alte activitati, cand este OCUPATA, in urma unor aprobari / adaptari de tot felul (destinatii pentru institutii publice sau pentru firme de afaceri). La 15 mai 1990 Nicolae Ceausescu intentiona in Balconul nefinisat nici azi, sa inaugureze cladirea sub denumirea de „Victoria socialismului”. Cine e de vina pentru cele intamplate ulterior nu mai are asa mare importanta; faptele s-au petrecut! Dar care e solutia optima pentru a primi destinatia initiala ? Cativa pasi care ar trebui facuti de urgenta de factorii responsabili: reglementarea juridica, evacuarea institutiilor si firmelor in alte locatii, repararea stricaciunilor produse, modernizarea instalatiilor si aparaturii, legiferarea unui administrator cultural sub tutela Primariei / Consiliului Judetean, initierea unei Agende culturale pentru toti cetatenii, etc. Stiu, este greu, dar, prin VOINTA colectiva si responsabila, Centrul de cultura „Mihai Eminescu” poate deveni o realitate benefica pentru cetatenii orasului Bistrita!

    (5)
  12. Erasmus

    Intotdeauna cultura a fost cenusareasa societatilor romanesti antebelice si .postbelice .Pacat ….Si la urma urmei la ce ne trebuie teatru cînd avem. partie de ski si strand .Nu fiti burghezi .Trece ti la .munca si cu un drum faceti si miscare .Ca nu ca la creat pe om…….

    (3)
  13. Ioana Rus

    Cine știe dacă Emi, actualul proprietar, ar dori să facă pentru municipiu un gest prin care să intre în istorie. Firește, dacă ar avea concursul autorităților spre a duce lucrările teatrului, a părții dedicate sălii, spre finalizare. Poate, se găsesc mai mulți întreprinzători să susțină proiectul. Poate!

    (0)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.