Cum arată axele turistice iluminate. ”Proiect vast” de 5 milioane euro

Holistic

(FOTO) Cel mai mare proiect cu finanțare europeană derulat de Primăria Bistrița prin Programul Operațional Regional 2007-2013+2, ”Regenerarea urbană a centrului istoric Bistriţa, Axa turistică 1, 2, 3”, a ajuns la final. 10,1 milioane euro a fost valoarea inițială, care în final a ajuns la aproape 5 milioane euro. Proiectul își propune promovarea axelor turistice pietonale, denumite Axa Coroanei, Axa Artelor şi Axa Breslelor.

1 final pasaj 15 2 final piata mica 15 3 final piateta zorilor 15 4 final pasaj 15

”Este cel mai mare proiect pe care l-am derulat în această perioadă de finanțare. Un proiect vast, care a acoperit mare suprafață din centrul istoric al orașului, deranjând cu ghilimelem de rigoare timp de doi ani pentru că am avut peste tot lucrări ceea ce a însemnat nisip, pietriș, dezordine, chiar și resturi. Așa cum am spus de multe ori, nu poți să mănânci omletă dacă nu spargi și ouăle. Acum avem omleta, proiectul este finalizat, mai sunt mici retușuri care se vor finaliza în perioada dintre sărbători și o perioadă de 15 zile până la recepția finală. Am depus cererea de finanțare în 2009, a fost o cursă contracronometru să facem procedurile și să depunem cererea. Contractul de finanțare a fost semnat în 2011, el și-a făcut stagiul prin sertarele doamnei ministru Elena și chiar o intervenție am avut la domnul Ioan Oltean, care ne-a sprijinit să se miște proiectul din sertare. Contractul de execuție a fost semnat în 2013, deci aproape doi ani au durat procedurile. Lucrările se încheie la aproximativ 5 milioane de euro. În afară de scăderea din licitație, am avut și diverse care nu au fost folosite, proiectul a fost destul de bun. De asemenea, unele lucrări au fost făcute la bani mai puțini chiar decât în ofertă. Lucrările la pasaje au presupus lucrări de apă, canalizare, electrice, pietrărie, asfaltare, etc. Circa 70-80% din pasajele Bistriței sunt la nivel european, inclusiv câteva piețe de tip medieval, Piața Mică și Piața Dominicană, dar și piațeta care se conturează la capătul străzii Zorilor, puncte de socializare pentru cetățeni”, a declarat primarul Ovidiu Crețu.

5 statuie pfaffenbruder pasaj final 15 6 final pasaj fantana pietonal 15 7 final pasaj piata dominicana 15 8 final pasaj 15

Obiectivul proiectului ”Regenerarea urbană a centrului istoric Bistriţa, Axa turistică 1, 2, 3” este acela de valorificare a moştenirii istorice şi culturale, prin reabilitarea şi punerea în valoare a pasajelor istorice, caracteristice Bistriţei medievale, precum şi de promovare a noilor axe turistice pietonale, denumite Axa Coroanei, Axa Artelor şi Axa Breslelor. Proiectul presupune, printre altele, redarea funcţionalităţii pasajelor şi a accesului către întreg centrul istoric, conturarea unui brand turistic, valorificarea patrimoniului cultural şi a tradiţiilor bistriţene.

Valoarea totală a proiectului, din contractul de finanţare, a fost de 44.996.170,67 lei (10.139.296,65 euro). Valoarea finală, după implementare, a fost de 22.086.377,51 lei (49,08%, respectiv 4.976.875,36 euro).

Lucrările au fost realizate de firmele SC TCI CG SA Cluj, SC Iasicon SA Iași, SC Drum Construct SRL Sălaj, SC Ianus SRL Zalău, SC Elenmarc Impex SRL Dej în asociere și subcontractantul SC Proinstal 302 G SRL Bistrița.

9 final pasaj 15 10 final pasaj 15 11 final pasaj 15 12 final pasaj 15

Vezi și: Cum arată pasajele și piețele reabilitate pe traseul axelor turisticeStâlpi cu steagurile breslelor / Statui din bronz în centrul istoric / Fântânile cu lumini, funcționale. Cum arată artezienele de pe traseul axelor turistice / Pupitre cu sigiliile breslelor pe str. Gh. Șincai / Machete din bronz pe pasaje

13 final pasaj 15 14 final pasaj 15 15 final pasaj 15 16 final pasaj pupitre 15

Principalele lucrări realizate pe cele trei axe – Axa Coroanei, Axa Artelor şi Axa Breslelor: modernizarea a 14.202,78 mp de spaţiu pietonal, inclusiv Piaţa Mică, Piața Dominicană, piațeta de pe str. Zorilor; reabilitarea reţelelor de utilităţi publice; reabilitarea şi modernizarea iluminatului public şi arhitectural; reabilitarea ”Punţii lui Keinzel”; amenajarea unui punct de informare turistică în Piaţa Centrală; construirea a 5 fântâni arteziene/ambientale diferite ca şi concept şi funcţionalitate; înlocuirea mobilierului urban: bănci din piatră şi din lemn, ceasuri stradale, suporţi stradali pentru biciclete, indicatoare de obiective turistice, inserţii artistice în pavaj cu însemnele breslelor, ghivece pentru arbori, suporţi pentru flori şi jardiniere, statui din bronz (fotograful Alexandru Roșu, Georg Pfaffenbruder fierarul din Nosa), machete din bronz cu etapele dezvoltării cetății, pupitre cu sigiliile breslelor, ceas solar, stâlpi cu steagurile breslelor, panouri de informare publică, monitoare stradale cu afișaj digital.

Printre lucrări: desfacerea îmbrăcămintei vechi de pe traseele celor trei axe și montarea de pavaj din piatră cubică cu rigole de colectare a apei, înlocuirea capacelor de canalizare cu capace noi ce conțin emblema orașului medieval, reabilitarea iluminatului public prin crearea unui nou iluminat ambiental, punerea în valoare a gangurilor boltite lasând zidăria pe alocuri aparentă și cu iluminat din pavaj, inserții în pavaj și ziduri nou propuse a unor elemente de stilistică plastică din piatră cioplită sau bronz, noi elemente de mobilier urban împreună cu obiecte sculpturale și fântani arteziene/ambientale, mobilarea spațiului public.

Axa Coroanei (Axa 1) cuprinde traseul dintre Bd. Republicii și Parcul Municipal desfășurat pe Pasajul VI, pietonalul Liviu Rebreanu, pasajul VIII, str. Ecaterina Teodoroiu, piațeta din str. Zorilor. Traversează zona estică a cetății și oferă o legătură estetică și funcțională între cele două capete. Prin legăturile din dreapta și din stânga pietonalului Liviu Rebreanu se asigură o extindere coerentă a zonelor special amenajate pentru pietoni. Axa Artelor (Axa 2) cuprinde traseul dintre Bd. Republicii și Parcul Municipal desfășurat pe pasajul Spiru Haret, latura estică a Pieței Centrale, Piața Mică, str. Albert Berger. Traversează zona centrală a cetății și pune în legătură circulațiia ctive între Ansamblul Sugălete și Casa de Cultură, între Piața Centrală și Piața Mică. Axa Breslelor (Axa 3) cuprinde traseul dintre Bd. Republicii și Parcul Municipal desfășurat pe Pasajul I, str. Gh. Șincai, Pasajul XIV, str. Țibleșului, str. George Coșbuc, pasajul dintre imobilele 10-12 de pe str. George Coșbuc, str. Nicolae Titulescu, Pasajul XI, str. Mihail Kogălniceanu, Piața Dominicană, str. Dogarilor. Traversează zona vestică a cetății, iar traseul are meritul de a redeschide un pasaj istoric în zona str. Gh. Șincai și Țibleșului și oferă un acces mai direct spre Turnul Dogarilor. Aici a fost reconstruită o veche piațetă, Piața Dominicană, un spațiu conturat în perioada medievală dar neglijat complet în epoca modernă. Cele trei axe se întâlnesc pe aleea pietonală de pe partea nordică a Parcului Municipal, care este și fostul val al cetății fortificate, iar la capătul Axei 3 pe str. Vadului peste râul Bistrița, pe ”Puntea lui Keinzel”.

Municipalitatea explică astfel importanța proiectului: ”Este o intervenție majoră în zona ansamblului urban fortificat prin care se dorește dezvoltarea de relații armonioase între spațiul public construit și viața publică din vechiul burg. Străzile centrului istoric au devenit odată cu dezvoltarea circulației auto simple coridoare de trafic, iar viața publică din spațiul urban s-a diminuat constant. Pasajele emdievale construite pentru dinamizarea și eficientizarea circulației pietonale au devenit treptat disfuncționale pentru mediul pietonal, insalubre și nesigure. Proiectul de regenerare urbană nu a inventat spațiul public al Bistriței, dar prin reabilitarea principalelor axe pietonale încurajează utilizarea spațiului urban adaptat circulației cu pasul și reactivează un cadru care îmbunătățește modul prin care oamenii pot să folosească spațiul vechii cetăți. Axele pasajelor favorizează circulația de loisir fără să blocheze sau să excludă automobilul din zona istorică. Stabilirea unor trasee aproape paralele între ele eficientizează circulația pietonală și armonizează mai multe microzone centrale, izolate din cauza sensurilor de circulație auto. Proiectuld e regenerare urbană a centrului istoric Bistrița trebuie să ridice standardele din zona centrului urban fortificat, să îl facă mai atractiv în primul rând pentru plimbările bistrițenilor, iar în timp și pentru turiștii interesați să descopere patrimoniul arhitectural al burgului. Străzile pietonilor și piațetele descoperite pe traseul axelor urmăresc să refacă rolul plurivalent al spațiului istoric. Pasajele istorice sunt coridoare alternative, un refugiu pentru traficul pietonal. Caracterul de scurtătură pietonală le face foarte utile, dar s-a încercat și atingerea unor obiective care să favorizeze interacțiunea publică: îmbinări creative ale texturilor din piatră și cărămidă, alternanțe între vechi și nou, monitorizare video și înălțarea pavajului în intersecțiile cu trafic auto, iar calea luminii trasată în pavaje influențează instinctul alegerii traseului și aduce pietonul în zone valorizate prin monumente istorice context de socializare și leisure. Piața Mică și Piața Dominicană, dar și piațeta din str. Zorilor, s-au transformat din simple zone de tranzit în spații de agrement urban cu puncte de focalizare atractivă prin elemente de sculptură, vegetația seculară conservată, amplificarea socializării prin fântâni ambientale și creșterea numărului de bănci. Pavilionul Artelor întinerește și prelungește extrema arcadelor de la Sugălete într-o proporție asemănătoare, dar prin aer, lumină și modernitate oferă ingredientele obligatorii revigorării spiritului public, al activităților culturale din oraș. Galeria UAP și Liceul de Arte care încadrează pavilionul obțin un spațiu al expozițiilor publice în care se poate înfiripa dialogul provocator al avangardelor artistice contemporane”.

17 final pasaj 15 18 final pasaj 15 19 final pasaj 15 20 ceas stradal final pasaj 15

Eugen Gheorghe

A absolvit Facultatea de Litere, Secția Română-Engleză, a Universității București. A debutat în presă în 1996 la publicația Steaua Sport Magazin. A lucrat, de-a lungul timpului, la ziarul ProSport, postul de radio Europa FM, agenția de presă Mediafax, dar și la clubul de fotbal Gloria Bistrița, unde a fost purtător de cuvânt. Din 2011 scrie la Timp Online.
Eugen Gheorghe

Google Ads-sub articol

Comentarii

  1. Andrei

    Felicitari pentru proiect, insa degeaba investim bani daca nu sunt pastrate si pazite corespunzator. Am mers pe pasajul din centru spre dornei si era plin de mizerie lasata de stim noi cine (si prin mizerie nu ma refer la gunoaie)… Ar trebui ca politia locala sa mai lase masinile in parcare si sa mearga pe jos!!

    (0)
  2. Balan Marius- ecologist B-ta

    Domnule ANDREI. felicitrile nu sunt suficiente. Sa vedem ce se va intampla peste 5 ani . Depinde in primul rand de bistriteni, daca vor dori sa si le pastreze ca la ei acasa. Eu am mari rezerve asupra mentenantei luminitelor si instalatiilor electrice de pe pasaje. Va dau un exemplu prost. Uitati-va seara la boltile ansamblului SUGALETE. Veti observa ca jumatate din ele nu sunt luminate. Administratia nu este capabila sa inlocuiasca becurile montate in pavimentul de sub bolti. Asa ca ???

    (0)
    • Andrei

      Aveti perfecta dreptate! si cu devotamentul bistritenilor de a pastra tot ce e bun in oras, dar si cu inlocuirea becurilor. Probabil primaria mai trebuie sa faca un credit doar pentru acele becuri. Sarbatori fericite!!

      (0)
  3. Ioan pentru Vali

    D-le Balan, poate ca drobul de sare de pe soba, ne va pica in cap nu numai copilului ci si noua daca… daca.. ,carcoteli aiurea. Daca se face ceva, nu e bine ca deranjeaza iarba in crestere, daca nu se face ,iar nu e bine ca se usuca iarba … Cand e bine, D-le Balan ?

    (0)
  4. Balan Marius- ecologist B-ta

    D-le IOAN. e bine cand sesizezi, cand te implici, si cand doresti sa schimbi ceva. E bine cand cei de la COMANDUIRE ar incerca sa asculte si de noi cei care-i intretinem cu bani la BUGET. E bine cand iti iubesti orasul in care te-ai nascut si traiesti. Sunt mandru ,si am mai spus-o. Familia Balan are deja 100 de ani de traitori a 3 generatii aici.

    (0)
  5. Ioan

    D-le Balan nu contest necesitatea implicarii a cator de multi concitadini de-ai nostri in treburile orasului, insa mi se pare deplasat sa fim impotriva a oricarei initiative de dezvoltare, de promovare a unor proiecte cautand si bineanteles, gasind, diferite pretexte. Inca ceva, chestia cu generatiile nu e argument sau este similar cu cea a magarului din primarie care nu are nici un merit, inafara de faptul ca este batran.

    (0)
  6. Balan Marius- ecologist B-ta

    D-le IOAN . CRACIUN FERICIT ! LA MULTI ANI ! ….D-le ANDREI . SARBATORI FERICITE ! LA MULTI ANI ! …restul sunt trecatoare. Noi sa fim sanatosi.

    (0)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.