Dezbaterea publică privind actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Bistriţa a suscitat interes în rândul bistriţenilor, informează ziarul primăriei.
Proiectul Planului Urbanistic General al municipiului Bistriţa a fost prezentat de către reprezentanţii firmei „Blom România” din Târgovişte, de la care publicul a aflat că necesitatea noului PUG este determinată de legislaţia în vigoare, iar proiectul în cauză are la bază o serie de studii şi cercetări pe domenii distincte, de la evaluări socio-demografice, economice, la anchete socio-urbanistice, planul de strategie şi de acţiune al municipalităţii, studiul de circulaţie şi cel istoric etc. Iniţiativa de elaborare a noului PUG a fost adusă la cunoştinţă publică încă din 2009, până acum având loc o serie de întâlniri de lucru cu privire la concluziile studiilor de fundamentare. Observaţiile înregistrate în timp vor fi analizate, iar răspunsurile se vor transmite în scris.
Planul urbanistic general este baza legală pentru desfăşurarea planurilor de dezvoltare urbanistică a oricărei localităţi, scopul acestuia fiind de a trasa direcţiile şi priorităţile privind amenajarea teritoriului. În cazul Bistriţei se prevede, printre altele, şi creşterea suprafeţei intravilane.
Inclusiv specialiştii au concluzionat că Bistriţa nu se dezvoltă încă pe măsura valorii şi potenţialului pe care îl deţine (cauzele neţinând doar de competenţele administraţiei locale). Ei au, însă, o serie de propuneri cu caracter urbanistic, a căror ţintă este transformarea Bistriţei într-un oraş care îşi foloseşte potenţialul şi oferă, în schimb, confortul şi atractivitatea unei metropole în care modernitatea şi mărturiile istorice se îmbină în mod fericit.
După prezentarea proiectului, primarul Ovidiu Teodor Creţu a dat cuvântul celor prezenţi. Bistriţenii au vorbit despre varianta de ocolire a oraşului, despre efectele traficului greu în Unirea, despre aspectul estetic al imobilelor (ce ar trebui să conserve anumite caractere arhitectonice, arătând astfel continuitate) sau despre un concurs ce ar putea fi adresat arhitecţilor în ce priveşte genul construcţiilor într-un areal dat (în municipiu şi în localităţile componente). S-a exprimat temerea că, în esenţă, nimic nu se va schimba, au fost propuse demersuri pentru reînceperea producţiei celebrului vin de Viişoara, reglementări privind aspectul echipamentelor de producere a energiei regenerabile etc.
Punctual, atât primarul Ovidiu Teodor Creţu, cât şi specialiştii firmei „Blom”, au clarificat o serie de nelămuriri exprimate de bistriţenii care au dat curs invitaţiei la dezbatere, dar a şi preluat de la unii vorbitori câteva propuneri.
Profitând de posibilitatea de a primi răspunsuri direct de la edilul oraşului, câţiva dintre bistriţenii care au participat ieri la dezbaterea publică pe care primăria a organizat-o pe tema actualizării planului urbanistic general, au atins şi subiecte care nu ţineau neapărat de subiectul întâlnirii.
– Planul Urbanistic General ar putea reglementa aspectul echipamentelor de exterior pentru obţinerea energiei regenerabile. Propunerea a venit din partea lui Cristian Teţcu, iar primarul Ovidiu Teodor Creţu a declarat că este de acord cu această idee: „Nu doresc ca ceea ce vedem acum să se transforme în câmpuri bleu-strălucitoare sau cu nenumărate morişti”.
– Numărul locuinţelor de necesitate va fi mult mai mic decât s-a avansat până acum. „Nu cred că vom construi mai mult de 10 – 15. Da, construim şi locuinţe colective, dar trebuie să oferim un loc şi celor care nu se pot adapta vieţii în comunitate. Trebuie să avem o formulă care să ne permită să nu îi lăsăm în stradă, dar sunt convins că, atunci când îi mutăm pe rău-platnici, ceilalţi chiriaşi ai noştri se vor gândi bine înainte de a hotărî să nu îşi plătească utilităţile, creând astfel necazuri şi vecinilor. Din păcate, ideea a fost extrapolată, nu cred că va fi nevoie de mai mult de 10 – 15 locuinţe de necesitate”, a precizat primarul Ovidiu Teodor Creţu.
– Varianta ocolitoare a municipiului este prevăzută în proiectul Planului Urbanistic General al municipiului: „Din punctul de vedere al administraţiei pe care o conduc, dezvoltarea municipiului este prioritară. Varianta ocolitoare 2 Sud figurează în Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean, al Consiliului Judeţean, şi este vorba despre o investiţie de circa 170 de milioane de euro, o investiţie ce nu poate fi refuzată. Nu există nici un traseu care să nu creeze probleme, dar această variantă este singura finanţabilă, nu s-a găsit nici o altă variantă. Îmi pare rău că vor fi cetăţeni afectaţi, dar dacă vrem să ne dezvoltăm, iar copiii noştri să lucreze aici şi în străinătate să meargă în excursie, trebuie să dăm o şansă dezvoltării Bistriţei. Bugetul proiectului (variantei ocolitoare 2 Sud – n.r.) cuprinde 23 de milioane de euro pentru despăgubiri”, a subliniat edilul Bistriţei.
– Transformarea căii ferate în zona Bistriţa – Unirea, într-un drum rapid, care să fluidizeze traficul vehiculelor mici – propunere menţionată de Niculai Dumitru.
„În timp, combustibilul nu va mai fi la discreţie, iar preţul va fi pe măsură. De aceea, renunţarea la linia ferată ar fi o mare greşeală. Un tramvai nu ar fi viabil acolo, ci în zone aglomerate şi zone istorice. Linia ar putea fi transformată în una care să facă legătura cu zona urbană, dar aparţine de CFR, care nu doreşte să vândă. Poate, în viitor, lucrurile se vor schimba”, a răspuns Ovidiu Teodor Creţu.
– Reluarea producerii celebrului vin de Viişoara, care poate deveni încă una dintre atracţiile Bistriţei şi şi-ar putea câştiga un binemeritat loc pe emblema oraşului, constituie o altă propunere făcută ieri la dezbaterea publică: „Steininger nu moare, a adormit puţin. La anul vom cumpăra două-trei hectare ce vor fi lucrate de un viticultor adevărat, căci noi nu ne putem transforma în aşa ceva”, a conchis primarul Bistriţei.
Adaugă comentariu