Prima comună din Bistriţa-Năsăud care scoate gunoiul de grajd din curţi. Unde va fi depozitat

Merigo

Gunoiul de grajd este principala sursă de poluare în mediul rural, atrag atenţia specialiştii de mediu.  Numeroase boli grave se pot transmite dacă nu se respectă regulile de depozitare înainte de folosirea ca îngrăşământ. În judeţul Bistriţa-Năsăud au fost identificate trei zone sensibile la poluările cu nitriţi şi nitraţi. Este vorba de comunele Bistriţa Bârgăului, Urmeniş şi Ilva Mică, însă doar una dintre ele a făcut ceva pentru ca să pună capăt acestui fenomen.

Comuna Bistriţa Bârgăului a primit finanţare de la Ministerul Mediului, 1,6 milioane de lei, ca să amenajaze o platformă betonată de gunoi de grajd unde fermierii din comună să ducă iarna gunoiul provenit de la animalele din gospodărie, iar primăvara să-l ia de acolo şi să-l împrăştie pe ogoare.

„Bistriţa Bârgăului a fost identificată ca fiind o zonă vulnerabilă la poluarea cu nitriţi şi nitraţi. De aceea s-a considerat că e foarte bine să fie amenajată o astfel de platformă pentru gunoiul de grajd care este un foarte bun îngrăşământ, însă în anumite cantităţi. El va fi distribuit, conform unor studii pedologice, în anumite cantităţi pe terenurile din Bistriţa Bârgăului. Dacă acest tip de gunoi nu este bine manageriat şi este distribuit în cantităţi foarte mari atunci poate deveni un poluant. Bistriţa Bârgăului este singura comună care a obţinut finanţare pentru managementul acestui tip de deşeuri. Acolo a fost o procedură îndelungată de aprobare fiindcă au fost tot felul de discuţii între Primăriile Bistriţa Bârgăului şi Tiha Bârgăului privind locaţia, dar ne bucurăm că s-a ajuns la un consens şi putem face dovada managementului eficient al deşeurilor în această zonă expusă poluării cu nitriţi şi nitraţi”, a declarat Sever Roman, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud.

Primarul din Bistriţa Bârgăului, Vasile Laba, a declarat pentru Timp Online, că anul viitor s-ar fi împlinit un deceniu de când administraţia locală se chinuie să facă acest proiect funcţional.

„A fost foarte greu cu locaţia. La început am găsit una pe partea cu Piatra Fântânele, la Tiha. Nu a fost de acord atunci fostul primar Dologa, deşi era o păşune comunală şi îndeplineam condiţiile prin ghidul de implementare. Am găsit apoi o locaţie între Livezile şi Bistriţa Bârgăului, în zona Blidireasa. E drumul modernizat pe Măsura 125, drum forestier. Există acces, iar oamenii şi-au dus deja gunoiul acolo. Există o singură persoană nemulţumită care protestează la Prefectură de ceva vreme, dar nu avem ce face. Oamenii sper să fie mulţumiţi, mai ales că fermierii, prin proiectele pe care le depun la APIA, trebuie să facă dovada că au platformă de gunoi sau o fosă vidanjabilă. Dacă duc gunoiul pe platforma special amenajată, noi le dăm adeverinţă şi nu vor mai fi obligaţi să îşi facă particular lucrările respective. Nu se mai poate să aruncăm bălegarul oriunde, iar cineva mai la vale să bea apă din fântână. Nu este normal, de aceea ne bucurăm că am reuşit să facem platforma chiar dacă pentru foarte puţină lume pare că e un impact negativ asupra mediului. Dar se poate verifica: platforma e betonată, izolată. După ce va fi depozitat, oamenii vor putea, cu utilajele noastre sau ale lor, să-l ducă şi să-l distribuie direct pe terenurile pe care le au. Vor plăti numai costul de transport al gunoiului”, a spus primarul Vasile Laba.

El a explicat că terenul trebuia să fie la mai mult de un km de cursul apei şi de 500 de metri de cea mai apropiată casă, acesta fiind motivul pentru care platforma a fost amplasată în zona respectivă, iar acesta a fost găsit în zona Blidireasa.

„Platforma e finalizată, aşteptăm doar autorizaţia de la Agenţia pentru Protecţia Mediului după care va trebui să funcţionăm. Oamenii care au depozitat până acum gunoiul de grajd pe lângă cursurile râurilor o să-l ducă pe platforma special amenajată. Avem şi o vidanjă, un tractor pentru împrăştiat gunoiul de grajd foarte bun şi o volă pentru cei care au fose”, a spus Vasile Laba.

O parte dintre localnicii din Bistriţa Bârgăului ne-au spus că salută faptul că se face un pas spre civilizaţie, dar alţii sunt nemulţumiţi că au de parcurs câţiva kilometri cu căruţele să-şi ducă gunoiul la noua platformă şi spun că nu o vor face.

Nitriţii şi nitraţii sunt componenți naturali ai solului ce provin din mineralizarea substanțelor organice azotoase de origine vegetală și animală, sub acțiunea microorganismelor existente în sol. O parte din nitrați și nitriți este absorbită de rădăcinile plantelor și servește ca materie primă pentru sinteza proteinelor și altor compuși cu azot, iar altă parte este antrenată de apele de suprafață sau de cele care se infiltrează în sol şi, în felul acesta, poluează.

Ministerul Mediului a derulat proiectul “Controlul integrat al Poluării cu Nutrienți” care presupunea investiții totale de peste 60 de milioane de euro. Sursele finanțării sunt un împrumut de la Banca Mondială în valoare de 50 milioane de euro, contribuție GEF de 4 milioane euro, contribuții ale Consiliilor Județene în valoare de 1,4 milioane euro, contribuțiile Consilii Locale – 3,63 milioane euro, și contribuția Administrației Naționale Apele Romane, de 1 milion de euro. Proiectul a presupus, de asemenea, și investiții în sisteme de canalizare și stații de epurare pentru îmbunătățirea calității apei și a condițiilor de igienă.

Cristiana Sabău

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Google Ads

Comentarii

  1. Gânditorul de la Hamangia

    Domnilor de la Agenţia pentru Protecţia Mediului, am înţeles că nu aţi dat încă avizul pentru punerea în „funcţiune” a platformei, care după spusele domnului primar deja funcţionează. Ştiţi, mai bine zis, aţi fost vreodată pe locaţia amplasamentului acestei „realizări excepţionale” din judeţ ? Aţi verificat în timpul execuţiei lucrării, dacă sunt respectate prevederile proiectului şi locul fixat pentru realizarea lui ? Ştiţi că există posibilitatea de a produce mai mult rău decât bine prin aprobarea dată pentru executarea acestei lucrări „moderne”? Vă spun că amplasamentul acestei monstruozităţi este exact în „buza” bazinului de colectare a apelor Văii Dănăului, care la o eventuală defecţiune a platformei, ceea ce poate produce o poluare catastrofală, trecând prin Dorolea, vărsându-se la Livezile în Bistriţa Ardeleană, apoi în Şieu şi Someşul Mare, poate nu în viitorul apropiat, dar va exploda făcând mai mult rău, decât acel „bine” născut în capul cuiva, care nu s-a gândit la impactul unei „bombe naturale”, ce e gata oricând să explodeze, prin concentrarea unei cantităţi extreme, de atât de repetate în expunerea domnului director al APM, de nitriţi şi nitraţi. Întrucât s-a cam terminat folosirea în masă a îngrăşămintelor chimice, aţi găsit o altă sursă de poluare, prin realizarea acestei monstruozităţi, înlocuind o tehnologie „naturală”, care a funcţionat timp de un mileniu, poate mai mult, cu alta, care presupune cheltuieli mult mai mari, de transport dublu şi cu concentrare de otrăvuri pentru mediul înconjurător. Dumnezeu a creat un „mecanism” perfect, o lege după care funcţionează Universul, iar noi, oamenii ne-am băgat degetul în „arcul fir de păr” (legea naturii) al acestui ceas perfect, prin nerespectarea acestei legi, precum şi a aceleia creată de noi. Mai bine aţi fi aprobat rezolvarea canalizării din jurul lacului de acumulare Colibiţa, care este o altă „bombă cu ceas”, gata să explodeze oricând, făcând mai mult rău, decât au făcut acele mici platforme din gospodăriile cetăţenilor din Bistriţa-Bârgăului de câteva secole. Iată, problemele care ar fi trebuit să fie analizate şi din mai multe „răuri” să fi ales pe cel mai puţin dăunător. Poate veţi medita asupra celor expuse în comentariul meu. Vă doresc mult succes în acest demers !

    (9)
    • Floarea

      Lasă domnule primar figurile. Cu gunoiu ca nu poluează nimic. Chiar din contra acuma sunt mai puține animale ca pe vremuri. Cum trăiau bătrâni noștri cate 90.100 de ani și erau de la țară aveau multe animale. Și legumele care erau crescute cu îngrășământ natural erau foarte bune și dumneavoastră ați mâncat din astfel de legume. Nu mai tot faceți figuri și besâni fiti pentru oameni nu pentru banii

      (2)
    • Alexandru

      Tara noastra! Urat din partea statului sa faca asta, efectiv ii ingenuncheaza si le „rupe” picioarele amaratilor oameni de la țară, atata ipocrizie! Nu stiu ei cum sa mai fure bani! Nu stiu ei pe vine sa ma „șmangleasca” de milioane de euro! Este batjocura!iar noi ca oameni „de buna credință ” ii alegem tot pe ei, pe șarlatanii mizerabili din parlament care isi fac legiile dupa bunul plac. Iar noua oamenilor de rand si mai mare rusine ca am ajuns si noi sa ne manjim, din cauza ca „varul cumnatului ” sau ” prietenul prietenului stie ceva…” acesta se cheama neghiobism credeti ca o sa va imbogatiti? Mare greseala banii aia sub forma unor caramizi sau lingouri, tot in casele /yachturile/ vacantele de lux ale „animalelor” din parlament sunt asa ca fiti voi pentru voi si familiile voastre ! Construiti acel viitor pentru copii vostrii! Ș.A.M.D.
      Data viitoare mai bine te duci la vot si faci null decat sa votezi asazisi oameni care ne conduc dar o fac spre prăpastie.

      (0)
  2. Cetatean

    Sa vedem com o scoate la capat cu proprietaru care sta de toamnă trecută în protest în fața prefecturii. Protest legat de acest teren pe care e făcută groapa, se pare ca cetătenu se judecă pe acest teren. Dar câte terenuri și păduri a manevrat acest individ nu mai contează.

    (5)
    • Stefanel

      Poi frateso trebe pus padurar sa nu mai cear lemne la alti cind i se strica jipu sal repare si pe urma sai reclame cu Pop si sa le plateasca paduraru.

      (5)
  3. Ioan

    Lasati că mai avem puțin și nu o să mai avem animale. Aduc altii produse de origine animala din țările vecine. Mai trăiesc si altii.Cat despre aceste platforme nu pot spune mare lucru pt că tot banul ii interesul.

    (3)
  4. Pop Șefu de Ocol in vise.

    Bani il intereseaza din pădurile comunei sa le manevreze cu nașu lui, cu finu lui si mai nou cu fratiso că-l pune padurar pe reperele. Contractele cu întreținerea drumurilor il intereseaza dar nu vezi nici un utilaj pe uliti dar facturile curg la primărie. Normal trebuie plătită vila de la COLIBITA.

    (5)
  5. Revolta

    Serios gunoi poluant :)))))) Mah scarbelor voi ati cazut din brate cand ati fost mici … pai nici botezu nu il aveti ca nu stiati sa inotati va era frica sa nu va inechati. Pai ce vb ma FERMELE care erau de mult CEAPEURILE miile de ferme pe care voi le-ati distrus …. si fiecare taran avea animale … ERA O TARA BOGATA CU PADURI CU LOCURI LUCRATE …. MNEZAU MAMI VOASTRE ERA TOT BIO. PAI MA SCURSURII ALE SOCIETATI DIN BALEGAR SAU CONSTRUIT CASE SI AU STAT OAMENII 24/24H acolo si au trait peste 80 de anii nu avea unu cancer acuma nu mai incap in spitale … MAH TRADATORI DE TARA ATI SUBJUGAT TARA SA VA FIE BINE VOUA HUUU PLEAVA SOCIETATI …
    O PARANTEZA ESTE PAMFLET
    UN MEDIC DIN TURCIA OPEREAZA UN PACIENT DE INIMA IN 3 SAPT OMU MERE LA LUCRU . IN AUSTRIA IL OPEREAZA DE PLAMANI IN 2 SAPT MERE LA LUCRU .IN ROMANIA IA UNU FARA CREIER IL PUNE SA CONDUCA TARA SI TOTI NE CAUTAM DE LUCRU

    (5)
  6. Ioana

    Nu știu dacă domnul primar e de vina sau voi k l-ați votat și acuma va cuprinde disperarea și va certați în loc sa va adunați toți și sa va uniți și sa eliberați satele de acest om care din spusele voastre îl descrieți ca pe un demon. Cu respect Ioana

    (2)
  7. Ioana

    Domnule Vasile, va asigur ca nu sufăr de hemiplegie, stau fr bine cu partea motorie, și nici AVC nu am pt a prinde fluturi mai ales în sezonul asta rece 🙂 Bănuiesc ca orice ar face domnul primar nu v-ar conveni atâta timp cat o simpla postare de a mea va deranjează. Cu respect Ioana

    (1)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.