Pomicultorii din Bistriţa-Năsăud au început să înfiinţeze livezi de aluni

Holistic

Livezile de aluni încep să apară şi în Bistriţa-Năsăud, fermierii preferând să se îndrepte către acele culturi care aduc un randament mai mare, iar investiţia iniţială nu este chiar aşa de ridicată. Staţiunea de Cercetare, Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa-Năsăud a avizat deja o primă plantaţie.

„Prin PNDR 2014-2020, submăsura 4.1 A – Investiţii în exploataţii pomicole se dau bani europeni pentru plantaţii noi. Au luat un avânt câteva culturi care nu erau băgate în seamă la noi până la Revoluţie: coacăzul negru, roşu, scoruşul, agrişul, zmeura, căpşunul. După promovarea acestui program, oamenii care au mai circulat şi prin Europa şi au lucrat prin Italia, s-au întors şi au plantat aluni şi nuci. Speciile nucifere sunt pe primul loc. În 2016, Staţiunea a avizat pentru judeţ înfiinţarea de plantaţii noi pe 36,8 hectare. A fost un proiect pe măr, unul pe prun, unul pe alun şi altul pe coacăz negru”, a spus Ioan Platon, directorul Staţiunii de Cercetare, Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa-Năsăud.

Cu noile plantaţii, patrimoniul pomicol al judeţului a ajuns la 8952 de hectare din care pe rod 3169 de hectare. Din păcate însă, plantaţiile tinere se întind doar pe 907,5 hectare din care 389 de ha sunt cultivate intensiv, iar 178,5 superintensiv.

„La alun, se aduc nişte soiuri din Italia. Alunele sunt foarte scumpe în supermarketurile noastre. Toată lumea crede că alunul nu are boli şi dăunători, dar are. Un lucru avantajos este faptul că se păstrează mai uşor, nu necesită spaţii speciale de depozitare şi nu e perisabilă aluna ca fruct, dar şi are şi dăunători, viermele alunului, are şi boli. Să nu credă cineva că a plantat alunul şi nu mai are nimic de făcut, merge ca la pomul lăudat cu sacul”, a spus Ioan Platon.

Conform unor informaţii postate pe site-uri dea gricultură, pentru a cultiva aluni, nu este nevoie de un sol foarte fertil. În plus, alunul rodeşte în al doilea sau al treilea an de la plantare, iar durata rentabilă a unei plantaţii de alun este de circa 50-80 de ani. Alunii manifestă, de asemenea, cea mai înaltă rezistenţă şi toleranţă la boli şi dăunători. Acest pom are cerinţe reduse de căldură, fiind o specie extrem de rezistentă la ger. Aşadar, ramurile rezistă până la -25 °C, chiar -30 °C. De asemenea, un alt avantaj al culturii alunilor de pădure este reprezentat de faptul că pot fi valorificate şi terenurile care nu sunt adecvate cultivării cerealelor, alunul fiind o specie care rezistă la secetă şi la arşiţă.

În plus, alunul rezistă la secetă şi ar fi o variantă eficientă pentru revitalizarea agriculturii, ţinând cont că nu necesită investiţii costisitoare în sisteme de irigaţii.

Înfiinţarea unei plantații de aluni presupune o investiţie între 3.000 şi 6.000 de euro pe hectar și poate dura între 40 şi 60 de ani cu costuri minime de întreţinere. Ca și producție, la maturitate, fiecare alun rodește între 7,5 – 15 kilograme de alune, adică 7.000 – 8.000 de kilograme pe hectar. La hectar intră circa 600 de puieți, în funcție de distanța de plantare. Cei mai mulţi cultivatori de aluni de pădure sunt în judeţele Timiş, Alba şi Sibiu. O bună parte din producţia lor merge direct la export.

Pentru înființarea de culturi de aluni de pădure, fermierii pot beneficia şi de fonduri europene, alocate prin PNDR 2014-2020, submăsura 4.1 A – Investiţii în exploataţii pomicole. Scopul acestei submăsuri este reprezentat de creșterea competitivității exploatațiilor pomicole prin dotarea cu utilaje și echipamente, înfiinţarea, modernizarea sau extinderea unităţilor de procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele pomicole.

România are alocată prin PNDR 2014-2020 o sumă totală de 9,472 miliarde de euro, din care 8,127 miliarde de euro reprezintă fondurile europene atribuite țării noastre, iar 1,345 miliarde de euro reprezintă contribuția națională.

Comercializarea alunelor de pădure poate aduce profituri însemnate pe piaţa internaţională unde prețul variază între 3 și la 7 euro pe kilogram, în coajă, iar cele decojite pot ajunge până la 24 de euro pe kilogram. Uleiul din alune de pădure variază între 46 şi 79 de dolari pe kilogram şi ajunge până la 131 – 168 de dolari pe kilogram.

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Google Ads-sub articol

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.