O casă de lemn din Şanţ, construită la 1896, singura din judeţ aflată în Muzeul Satului din Bucureşti

Holistic
O casă construită în 1896 la Şanţ, din cununi de bârne, pe un soclu înalt de piatră, cu prispă pe trei laturi, cu acoperişul în patru ape având învelitoare din"draniţă" poate fi admirată în Muzeul Satului din Bucureşti. Construcţia a fost transferată în Capitală în 1936 cu tot cu mobilierul şi podoabele din interior.

Potrivit specialiştilor Muzeului Satului, clădirea este importantă pentru arhitectura vremii întrucât satul Şanţ, aşezat pe valea  Casa sant 3Someşului Mare, face parte din cele 44 de sate grănicereşti năsăudene a căror menire era aceea de a apăra graniţa vechiului imperiu austro-ungar. Ocupaţiile principale ale locuitorilor au fost creşterea vitelor, agricultura, lucrul la pădure.

“Cele mai multe construcţii din sat au fost ridicate din lemn. Casa transferată în muzeu în anul 1936 (datând din anul 1896), este construită din cununi de bârne, pe un soclu înalt de piatră, cu prispă pe trei laturi. Acoperişul în patru ape are învelitoare din”draniţă”, se arată pe pagina web a Muzeului Satului.

 otrivit sursei citate, planul casei cuprinde o tinda mediană, fără plafon, flancată de două camere mari, fiecare cu câte o cămară, pe latura din spate. În tindă, se află o vatră liberă unde se pregătea mâncarea pe timpul verii.

“În camera de locuit reţine atenţia sistemul complex de încălzire format din vatra liberă cu horn, cuptor, cu un mic spaţiu de dormit şi soba cu plită. Mobilierul redus (pat, masa, laviţă, dulap de vase) este dispus pe lângă pereţi pentru a crea un spaţiu optim Casa sant 2desfăşurării activităţilor lucrative; războiul de ţesut ocupa locul dinspre fereastră, iar suportul de pe grindă atesta locul urzoiului. Această încăpere funcţională nu este lipsită de căldura ţesăturilor lucrate în gospodărie: ţolurile (cuverturile) de pe pat şi de pe culmea („ruda”) din fata cuptorului, ştergarele de perete şi feţele de masa. În camera de oaspeţi („casa de paradă”), mobilierul este compus din două paturi aşezate simetric, masa la mijloc, banca cu spătar, dulapuri pentru vase, lăzi de zestre şi cuierele pictate”, mai scrie aici.

În incinta casei pot fi admirate ţesături decorative din lână şi bumbac, frizele din blide şi cancee smălţuite ori icoanele pe sticlă. Tot în această încăpere se ţinea şi zestrea, stivuită până la tavan.

“Ţesăturile din lână şi bumbac sunt reunite într-o compoziţie ritmată, prin diversitate cromatică şi plastico-decorativă. Gama ornamentală a ţesăturilor de interior se caracterizează prin prezenţa masivă a elementelor florale, iar cromatica este dominată de alb şi roşu”, mai scrie aici.

Muzeul Satului este una dintre cele mai vizitate instituţii de cultură. De Dragobete, aici va cânta şi trupa Hara a bistriţeanului Flavius Buzilă.

Sursa text şi foto: Muzeul Satului

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Comentarii

  1. Cornel Moisil

    Doamna Cristiana si stimati cititori, casa de la Sant din Muzeul Satului de la Bistrita a fost a bunicului din partea mamei a domnului secretar al Comunei Sant, dl. Grapini Emil Silviu (Pompei Sas), iar casa de la Sant din Muzeul Satului de la Bucuresti „Dimitrie Gusti” a fost a bunicului din partea tatalui a domnului secretar Grapini Emil (Emil Grapini zis Melean). Din fericire, aceste doua case vor mai fi pastrate (sper ca foarte mult timp) si vor arata urmasilor nostri modul de trai al inaintasilor nostri. Asemenea case aveau gospodarii din comuna Sant. Mai sunt foarte putine asemenea case pentru ca intre timp, multe au fost demolate sau modificate si adaptate cerintelor civilizatiei actuale. Chiar daca sunt relativ vechi, casele au fost destul de functionale si chiar calduroase. Acum, noi santenii ne mandrim ca se pastreaza aceste case la muzee si ca poarta numele comunei noastre (Sant). Cinste inaintasilor nostri si felicitari pentru cei ce au contribuit la pastrarea acestora!!!!! Mai demult gospodarii unei comune erau catalogati dupa suprafata de pamant ce o aveau, dupa animalele ce le aveau si, bine-nteles dupa casa. Acum, acei gospodari nu prea mai exista. Lumea este axata pe afaceri si pe alte modalitati mai usoare de a castiga banii. Oricum, multumim pentru articol!!!!!

    (0)
    • O, nu am niciun merit, decât că am descoperit. Eu vă mulţumesc pentru informaţii. E foarte interesant ce spuneţi. Ar merita să ştim mai multe despre locurile în care trăim. Păcat că suntem atât de ocupaţi zi de zi cu tot soiul de nimicuri.

      (0)
  2. ioan pop

    Nu putem mandrii cu acea casa de la muzeul satului din Bucuresti. este prima casa din muzeu, cum intri pe poarta principala a acestuia chiar in fata. o gasim la nr. 1 din inventarul exponatelor in muzeu.

    (0)
  3. I. Iugan

    Are fine interesant de stiut numele gospodarilor care au contribution la transportul si reasamblarea casei in Bucuresti. Banuiesc ca a fost realizata tot cu ajutorul catorva Santeni care aveau cunostinte in priviinta dulgheritului traditional.

    (0)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.