Nunta, organizată ca pe vremuri, a însuflețit întreg satul Budești-Fânațe

Holistic

(FOTO-VIDEO) Obiceiurile legate de nuntă au fost readuse în atenția oamenilor din satul Budești-Fânațe cu ajutorul a doi tineri, Flavia și Răzvan, care au jucat rolul mirilor ”spre bucuria și încântarea celor prezenți”, precum le-a scris primarul comunei Budești, Vasile Codrea, pe diploma înmânată cu această ocazie.

Organizat împreună cu Parohia Budești-Fânațe, evenimentul a captivat întreaga comunitate, oamenii fiind dornici să revadă tradițiile de altădată.

Așa cum se știe, pe vremuri, cele mai multe nunţi se făceau iarna, în câşlegi, marţea, joia, sâmbăta sau duminica, reamintește site-ul obiceiuri-populare.ro. Înainte cu trei patru zile de nuntă era mare fierbere atât la casa mirelui, cât și a miresei.

Obicei de nuntă din satul Budești-Fânațe. Felicitări organizatorilor !

Publiée par Vasile Codrea sur Lundi 18 février 2019

”Socăciţele” (bucătărese speciale) veneau să pregătească mâncărurile pentru nuntă, de la pancove, la cozonac și sarmale. Fiecare familie din sat, care era invitată la nuntă, încearca să ajute cu ce poate, oferind lapte, brânză, ouă, găini, slănină. Nunta era o mare sărbătoare, care ţinea trei zile. Ea începea printr-o petrecere la care erau prezenţi tinerii satului și care se ținea cu o seară înainte de oficierea cununiei religioase, petrecere la care se făcea „cusutul steagului” şi „împletitul cununii”. Feciorii din sat se adunau la casa mirelui, iar fetele la casa miresei.

Concomitent cu pregătirea steagului, un simbol al masculinității, la mireasă se făcea „împletitul cununii”, tot în cadrul unei petreceri la care iau parte druştele şi prietenele miresei.

În satul Budeşti, cununa pe care o poartă mireasa se numeşte ”munună” şi este împodobită cu oglinzi, „bumbuşti” şi tidru.

Cioburile de oglindă simbolizează  viața frumoasă, îndestulată, strălucitoare a mirilor, iar „bumbuştile” sunt puse pentru ca mireasa să facă copii frumoşi. De asemenea, tot „munună” purtau şi druştele. După ce este terminată, mununa este aşezată pe capul miresei, iar cei prezenţi, veselindu-se, „horesc” cântece de nuntă adecvate.

Obicei de nuntă din satul Budești-Fânațe. Felicitări organizatorilor !

Publiée par Vasile Codrea sur Lundi 18 février 2019

Când feciorii au terminat de jucat steagul, iau mirele şi se îndreaptă spre casa miresei. Aici sunt întampinaţi de mireasă şi de druşte, care-i aşteaptă cu „struţurile”. Druştele cos struţul stegarului, iar mireasa mirelui. După acestea începe petrecerea, muzicanţii aduşi de mire încing atmosfera, lumea începe să joace şi să cânte, se aduce mâncare şi horincă, iar petrecerea durează până la doua – trei dimineaţa.

Tradiții și obiceiuri nuntă

Publiée par Budeşti-Fînaţe vatra strămoşilor sur Samedi 16 février 2019

În sfârşit soseşte ziua cea mare, ziua nunţii. În ziua nunţii, stegarul, de dimineaţa, merge la mire acasa şi pune steagul în colţul „tărnaţului”, sus, să vadă lumea unde-i nunta, în cazul în care mai vin oameni şi din alte sate. Mirele şi mireasa merg la biserică şi se spovedesc duminica dimineaţa, iar, dacă nunta are loc marţea sau joia, atunci mirii se spovedesc înainte cu o zi. După ce mirii vin de la spovedit, începe pregatirea şi îmbrăcarea mirilor, în acelaşi timp şi la mire şi la mireasa.

Anul acesta, la nunta de la Budești a cântat și Aurel Tămaș.

Comentarii

  1. gânditorul de la Hamangia

    La emisiunea realizată de Cozmin Gușă la Năsăud cu ocazia programului desfășurat ca un serial ”România 2019”,Aurel Tămaș a amintit de organizarea Nunții de la Budești-Fânațe, dar am remarcat că a făcut legătura cu orașul Reghin. care se găsește în județul Mureș și nu în județul Bistrița-Năsăud, cu toate că este mai aproape de Reghin, decât de Bistrița sau Năsăud, unde s-a desfășurat evenimentul. Dar prezentarea acestor obiceiuri, care fac parte din viața cotidiană a omului, a redat foarte fidel tradițiile populare, care sunt păstrate cu ”sfințenie” pe meleagurile noastre și nu au deosebiri semnificative față de alte zone ale județului nostru. Felicitări atât lui Aurel Tămaș, care a cântat la nunta organizată, precum și Parohiei Ortodoxe care a inițiat ”programul”, dar mai ales nuntașilor și mirilor care au contribuit la reușita unui eveniment cultural deosebit și al autenticității realizării și prezentării tradițiilor populare specifice județului nostru!

    (4)
  2. Mircea

    Da…e bine ca cineva se gandeste la reanvierea traditiilor in aceasta zona plina de folclor..felicitari.Acu nu pot sa nu remarc ..mununa in loc de cununa..probabil vine de la dificultatea de a spune c ..in loc de m..sau poate din dorinta..strabunilor..de a fi mai cu mot decat ceilalti..cine stie.Cu certitudine Dimitrie Gusti in drumurile lui cautand autenticul folclor nu putea fi trist..mununa nu poate fi singurul bazdac .traditional..

    (4)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.