Motivul uluitor pentru care o angajată a ONU a decis să se mute într-un sat din Bistriţa-Năsăud

Holistic

O evreică născută în România, dar stabilită de peste patru decenii în Austria, unde lucrează la Organizaţia Naţiunilor Unite de la Viena, a decis să se mute într-un sat din Bistriţa-Năsăud. Deşi nu este din părţile locului, ci din Dorohoi, a cumpărat o casă la Tonciu, impresionată de simplitatea acestui sat mic în care oamenii fac agricultură ecologică şi continuă chiar şi în zilele noastre să împletească papură.

Maria Elena Galidescu (58 de ani) s-a născut într-o familie de evrei din Dorohoi din judeţul Botoşani. Locuieşte de 42 de în Austria unde a urmat Institutul de Romanistică al Universităţii din Viena, iar în prezent lucrează ca traducător la secretariatul Agenţiei Nucleare a ONU.

„Sunt născută în Dorohoi într-o familie evreiască, dar acest lucru a fost ţinut secret de părinţii mei. Am aflat acest lucru mai târziu după naşterea fetiţei mele Simona. Tot Simona a fost cea care, atunci când a crescut mare şi a moştenit o locuinţă în Viena, a avut chiriaşi din Bistriţa-Năsăud. Şi a venit la mine să-mi spună că are o familie de tineri din România, familia Simionca. Era foarte impresionată de asemănarea numelor, ea fiind Simona. I-am cunoscut şi eu. Am aflat că Gabriela Moldovan a studiat la Institutul de Romanistică al Universităţii din Viena, filologie, cum am studiat şi eu, dar ea este cu mult mai tânără. Are doar 30 de ani. Eu sunt născută în 1958, e o diferenţă de vârstă între noi, dar ne-am împăcat foarte bine şi aşa am venit, prin această familie Simionca, la Bistriţa. Nu ştiam nimic despre Transilvania, nu am fost niciodată aici. Abia anul trecut am fost pentru prima oară aici”, a spus ea.

Doamna Galidescu a fost însă foarte impresionată de ce a văzut, aşa că a decis pe loc să-şi cumpere o casă în satul Tonciu: „Mi-au plăcut foarte mult casele bine îngrijite, oamenii politicoşi. Sunt sigură că există şi în alte sate, însă la Tonciu am venit datorită familiei Simionca pentru că soţul doamnei este agronom acolo şi are nişte hectare de teren pe care cultivă dovleac şi face un produs foarte interesant, ulei din sâmburi de dovleac. Am găsit acolo o căsuţă cu livadă, cu cuptor de pâine şi cu un loc unde pot coace vinete (râde). Am cumpăratcasa imediat ca să nu mă răzgândesc, dar şi fetelor mele le-a plăcut foarte mult. Sper să le placă şi nepoţeilor”.

Maria Elena Galidescu are două fete, Simona care locuieşte la Viena şi Martina care e stabilită la Londra. Ambele vor veni la Tonciu să o viziteze şi să petreacă timp împreună cu ea.

„Locuiesc la Viena din 1974. Acum încă lucrez la ONU şi în trei ani sper să ies la pensie. La ONU lucrez din 1999, la Agenţia Nucleară, mai precis la departamentul de cooperare tehnică. Sunt foarte mulţumită că pot trimite mulţi experţi în diferite ţări ale lumii să facă seminare despre energia nucleară, despre pericole, despre cum să o foloseşti, mai multe aplicaţii. Vă daţi seama că voi avea mulţi vizitatori la Tonciu, din Japonia, din America, din mai multe ţări vor veni, şi din Israel, şi aşa vom face schimburi de experienţă. Sper ca toată lumea să fie mulţumită şi de ce vede în Bistriţa-Năsăud şi de lumea foarte plăcută din Bistriţa. Sunt tineri foarte frumoşi şi energici”, a mai spus ea.

În satul Tonciu locuiesc 248 de persoane dintre care 240 sunt etnici maghiari.

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Google Ads-sub articol

Comentarii

  1. Talos Mircea

    Bun venit doamnei! Sunt aproape convins ca daca lucrurile se normalizeaza, daca scapam tara de „mostenirea” ruseasca si o asezam in Europa civilizata, milioane de oameni, romani plecati sau persoane din alte neamuri, vor dori sa locuiasca in Romania, tara noastra fiind de o frumusete aparte si, in special, romanii fiind cel mai pasnic si mai ospitalier popor din lume.

    (0)
  2. Andrada

    Pare desprins dintr-un film aceasta „poveste”,o poveste reala! O felicit pe aceasta doamna si ii doresc sa se simta bine pe meleagurile noastre!

    (0)
  3. veveritza

    deci sa fie clar: si-a luat casa intr-un sat de unguri.
    diferenta fata de satele celellate este mai mult decat evidenta, comunitatile de unguri sunt mult mai bine organizate si diferenta de civilizatie se vede.
    sunt curios ce impresii avea doamna daca isi lua casa in Viile Tecii sau Pintic.
    cred ca fugea cat o tineau picioarele.

    (0)
    • Adrian C.

      Cred cā doamna si-a luat casa in Tonciu pentru cā vrea sā locuiascā la „Muzeul Satului” sā vadā gâstele pāscând iarbā pe marginea drumului si tārani mergând la câmp cu coasa pe umār.
      Vrea sā se intoarcā 70 de ani in timp, sā intre „in lumea povestilor” departe de drumurile nationale, departe de zgomot, departe de aglomerārile urbane.
      E evadare, e nostalgie, e alt univers, e alt timp…….

      (0)
    • stadt_bistritz

      in curtea unui ziar respectabil..
      te rog sa vorbesti in numele tau Bãlane!
      daca tu esti fraier furat si mintit ..nu generaliza
      eu unu nu’s furat si nici fraier daramite mintit..
      cum iti asterni ..asa dormi!

      (0)
    • BRENDEA

      balane laso balta vorbesti in stinga vorbesti in dreapta dar vad ca satul bunicilor nu te deranjeaza ca este condus de un fraier…..nimic nu ai facut pentru satul bunicilor numai gargara…imi este penibil cand vad ca unul altul iti mai da peste nas.mie groaza ca nu iei friiele in mina stiind ca poti ca ai tangenta cu acel sat.BALANE FII MAI HOTARIT.

      (0)
    • GHh

      Azi dimineata, când ati sarutat icoana din biserica de la Coroana, unde ma duc si eu la slujba, nu pareati asa dezgustat de ”fraierii” de români.

      (0)
  4. Balan Marius

    Stadt bistritz , ai facut gresala de a raspunde ,si inseamna ca esti cu musca pe caciula,Nu am spus daca esti atent ca toti sunt o apa si-un pamant (FRAIERI) Am spus ca sunt multi. Daca tu crezi ca faci parte din ei sa fi sanatos. In ce ma priveste fi sigur ca stiu sa lupt sa nu cad si eu de partea FRAIERILOR. Acest raspuns este valabil si pt. altii care o sa ma pomeneasca pe aceasta stire. SANATATE la toti !

    (0)
  5. Balan Marius- ingrijitor al STATULUI.

    Draga D-le BRENDEA. Imi pare rau ca trebuie sa te contrazic. In 2012 am pregatit la nivel de comuna din partea ECOLOGISTILOR candidat la CL. Si in 2016 am avut in prima faza candidati din partea PARTIDULUI VERDE, care pana in final s-au retras. Dar ce sa fac eu daca siriorenii mei si cei din satele alaturate nu ne-au vrut. Ce pot eu sa fac mai mult de a ma ocupa atata cat pot pe banii mei doar de parcul satului. Te rog uita-te in presa ca si in toamna anului trecut am plantat inca 40 de pini si alte specii in parc. Nu sunt alesul satului sa pot face mai multe.

    (0)
  6. Balan Marius

    D-le STADT BISTRITZ; ca sa fiu si mai explicit ,afirmatiile facute de mine care v-au suparat nitel, fac trimitere in special pt. cei care nu VOTEAZA. O ZI FAINA !

    (0)
    • stadt_bistritz

      ma supara ca o persoana publica sta in prispa casei si
      primeste posibili vizitatori cu acele vorbe:
      „mereti ma acasa! aici lumea fura si minte! nu-i de voi!”
      daca la baza stau experiente personale ..va asigur
      ca ele nu se aplica tuturor nici macar din greşalã!
      🙂

      (0)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.