Monumentul ”Memorialul vieții”, dezvelit la Bistrița în prezența prim-rabinului României

Holistic

(FOTO-VIDEO)  La împlinirea a 75 de ani de la deportarea evreilor din Bistrița-Năsăud în lagărele morții de la Auschwitz și Birkenau, în Piața Morii din Bistrița a fost dezvelit monumentul ”Memorialul vieții”, numit astfel deoarece cuprinde numele tuturor familiilor evreieşti care trăiau în anul 1944, înainte de a fi deportate.

Pe monument sunt trecute numele tuturor familiilor evreiești din județ care au fost deportate. Cele 1.700 de nume reprezintă capii familiilor provenite din Bistrița, Năsăud, Rodna, Șieu, Lechința, Prundu Bârgăului. Numerele din dreptul lor reprezintă numărul de membri ai familiei, însumând 5.968 de oameni. Baza monumentului este Steaua lui David, de pe marginile căreia se ridică elemente asemănătoare unor pagini pe care stau scrise numele evreilor deportați, toate elementele fiind conectate la bază și simbolizând închiderea unui ciclu. Centrul structurii încorporează un punct care radiază o lumină albă verticală, ca simbol al vieţii. Întregul ansamblu poate fi perceput din exterior ca un labirint creat de chipurile verticale plasate ”aleatoriu”, dar care se deschide atunci când te apropii de el, exact ca paginile unei cărți, conturând astfel amintirea întregii comunități. Monumentul a fost conceput de arhitecții Delia Negruşa şi Dacian Diț.

La evenimentul care a mai cuprins o rugăciune ecumenică și depunerea de coroane de flori au participat reprezentanți ai comunității evreilor din Bistrița, în frunte cu președintele Fredi Deac, prim-rabinul României, Rafael Shaffer, care a rostit o rugăciune, delegația Consiliului Regional Brenner din Israel, înfrățit cu județul Bistrița-Năsăud, președintele Consiliului Județean, Radu Moldovan, prefectul Ovidiu Frenț, primarul Ovidiu Crețu, protopopi de mai multe confesiuni.

Tot joi 4 iunie, au fost depuse coroane de flori la monumentele și plăcile comemorative închinate victimelor Holocaustului (la Stațiunea Pomicolă, Sinagogă, Gara Bistrița) și au avut loc la Sinagogă vernisajul expoziției de pictură ”Bistrița sublimă”, conferința ”Mărturii documentare privind deportarea evreilor de pe teritoriul actual al județului Bistrița-Năsăud” susținută de Cornelia Vlașin, directorul Arhivelor Naționale BN, și un recital de muzică și poezie (Dana Păcuraru – soprană, Elena Ivanca – actriță, Claudiu Hontilă – vioară, Lucian Dușa – vioară).

”Comemorăm 75 de ani de la deportarea evreilor din fostul județ Năsăud în lagărele morții de la Auschwitz și Birkenau. Lucrarea este o încununare a unei idei mai vechi de a trece pe acest monument numele tuturor evreilor aflați în viață la 1 mai 1944, când au fost adunați de trupele hortiste și duși în ghetoul de pe Dealul Dumitrei. Între 4 și 6 iunie au fost deportați, în două tranșe, la Auschwitz și Birkenau. Lucrarea este o idee futuristă, deosebită, a tinerilor arhitecți Delia Negrușa și Dacian Diț” – Fredi Deac

”Oamenilor li s-au luat numele și au fost transformați în numere, în neoameni. Acum, oamenilor li s-a redat numele în „Memorialul vieții”. Numele le-a fost dat înapoi, a fost înscris. Dacă vrem ca istoria să nu se repete, cel mai important lucru pe care trebuie să îl ținem minte este că omul este om. Acesta este mesajul transmis de monument. Dacă vom privi omul ca om, avem toate șansele ca Holocaustul să nu se repete” – Rafael Shaffer

”Holocaustul a reprezentat poate cea mai neagră pată a istoriei Europei moderne, care din păcate nu a ocolit județul nostru. Se împlinesc 75 de ani de la momentul în care circa 7.000 de evrei au fost deportați din Bistrița în lagăre. Sacrificiul lor, alături de cel al milioanelor de evrei din întreaga lume, au constituit un element important pentru consolidarea unei societăți democratice. La începutul lunii mai 1944, evreii au fost duși cu forța într-un ghetou stabilit la așa numita Fermă Stamboli, localizată la 3 km de oraș. La momentul maximului său, ghetoul a găzduit în barăci și cocini de porci evrei din tot județul. Ghetoul a fost lichidat odată cu deportarea evreilor către Auschwitz în două transporturi. Comunitatea evreiască din județul Bistrița-Năsăud a adus și aduce un aport valoros la binele comun și la patrimoniul cultural al județului nostru. Consider că este de datoria noastră să răspundem cu respect și prietenie față de cei care văd în noi prieteni și parteneri în procesul de schimbare în bine a lumii. Vă mulțumesc pentru relația corectă și de prietenie dintre popoarele noastre! Îmi doresc ca pe viitor aceste lucruri să se dezvolte și să apropie mai mult cele popoare prietene de când lumea: cel român și cel israelian” – Radu Moldovan

”75 de ani de la deportarea evreilor din Bistrița-Năsăud în lagărele morții de la Auschwitz și Birkenau, un moment de tristă amintire, o perioadă în care omenia şi normalitatea a fost înlocuită de genocid, ură şi ignoranță. Este momentul în care reflectăm la supliciul pe care evreii, bătrâni, femei, copii, l-au suportat, căzând victime politicilor rasiale, antisemite, discriminatorii şi criminale. În judeţul nostru, peste 6.000 de evrei au fost supuşi la umilinţe în perioada holocaustului. ”Memorialul vieţii” ne va îndemna să ne reamintim cu pioșenie de cei care au dispărut. Sperăm ca asemenea evenimente tragice prin care a trecut poporul evreu să nu mai aibă loc pentru nimeni și niciodată! Să le fie memoria binecuvântată!” – Ovidiu Frenț

Circa 7.000 de evrei au fost luaţi din casele lor în luna mai a anului 1944 şi duşi în ghetoul de la marginea Bistriţei, iar cei din zona Becleanului în ghetoul de la Dej, ambele fiind printre puţinele din Europa sub cerul liber. În perioada 4-6 iunie 1944, evreii au fost deportaţi în două tranşe la Auschwitz şi Birkenau. Dintre cei deportaţi, doar 10% s-au întors acasă. Cu sprijinul lor, în 1946 a fost inaugurat Monumentul Deportaţilor din faţa Sinagogii, unul din monumentele reprezentative din România. 

Eugen Gheorghe

A absolvit Facultatea de Litere, Secția Română-Engleză, a Universității București. A debutat în presă în 1996 la publicația Steaua Sport Magazin. A lucrat, de-a lungul timpului, la ziarul ProSport, postul de radio Europa FM, agenția de presă Mediafax, dar și la clubul de fotbal Gloria Bistrița, unde a fost purtător de cuvânt. Din 2011 scrie la Timp Online.
Eugen Gheorghe

Google Ads-sub articol

Comentarii

    • John Doe

      Oricum e de cacao trepădușul….un lingău cocalar….ar fi interesant de aflat în ce mod a intrat acest mizilic in proprietatea clădirilor deținute,la fel și felul în care își ia chiriile….la vedere oare?

      (12)
    • dottore

      pai e psd ist sadea…doar ei l au numit…astia nu pun in functii decat tovarasi de ai lor

      (9)
  1. maxim

    În cartea „Drumul vieţii” a lui Moshe Carmily- Weinberger, evreu deportat, profesor şi scriitor, se arata ca intre 2-6 iunie, 1944 au fost deportaţi 5.891 de evrei din ghetoul de la Bistriţa. Deportarea evreilor s-a făcut în două tranşe: pe 2 iunie au plecat spre lagăre 3.106 evrei, iar pe 6 iunie au plecat un număr de 2.875 de evrei.
    În Actul de acuzare al Tribunalului Poporului se consemnează urmatoarele: „La sfârşitul lunii mai 1944, a început organizarea şi trimiterea evreilor din ghetoul din Bistriţa în lagăre de exterminare. La ieşire, evreii au fost dezbrăcaţi la piele, bărbaţii la dreapta, iar femeile la stânga, în faţa porţii ghetoului, şi percheziţionaţi de către detectivi, jandarmi din Bistriţa. Cu această ocazie, s-au confiscat de la evrei toate lucrurile, afară de un rând de haine, două rânduri de lenjerie de corp, două batiste, o pătură, o jumătate de kilogram de pâine de o persoană şi o găleată de apă de vagon. Vagoanele au fost închise cu lacăt şi ferecate cu sârmă ghimpată. Pe lângă umilirile suferite în lagăr, evreii au avut de înfruntat un drum lung înspre lagărele de exterminare, unde au fost riguros selectaţi. Înghesuiţi în vagoane de transportat vaci, câte 60 într-un vagon, având puţină apă şi puţină pâine, mulţi nu au rezistat acestui drum, triere făcându-se din mers”.
    In 2014, la implinirea a 70 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord, pe clădirea Gării din Bistriţa a fost amplasată o placă comemorativă în memoria evreilor deportaţi. Iata ca acum, la comemorarea a 75 de ani de la aceasta tragedie , a fost dezvelit la Bistrița Monumentul ”Memorialul vieții”, în prezența prim-rabinului României. Poate ar fi bine sa fie sa fie deschis un mic muzeu , chiar sub forma unei expozitii permanente la Sinagoga , care sa aduca mai multe marturii legate de deportarea evreilor din Bistrita, pentru ca asemenea grozavii sa nu se mai repete.

    (20)
    • k

      Frumos comentariul. Multi dintre noi nu cunoastem aceste lucruri. Oare unde a fost situat acest ghetou ?

      (5)
  2. Yako Yuku Tawa

    Suntem mai săraci fără evrei și fără sași! Prezența lor printre noi ar fi fost benefică, din toate punctele de vedere 🙁

    (19)
  3. gicu

    mai era putin si draknea ne transforma si pe noi romanii in numere, in neoameni… noroc cu votul din 26 mai… asa ca, bine ca s-a terminat cu bine

    (5)

Lasă un răspuns la Yako Yuku Tawa Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.