Social

Mărturii cutremurătoare din ”Iadul” spaniol. Cum se produc roşiile perfecte ca formă şi culoare

Roşiile din Spania, perfecte ca formă şi culoare, care ne fură ochii de pe rafturile hipermarket-urilor ajung să arate aşa după ce sunt stropite cu tot felul de substanţe. Altfel nici nu ar avea cum să crească din moment ce sunt plantate „cu ranga”, într-un pământ arid, ne-au spus soţii Onigoae din Luşca. Timp de 11 ani, ei au lucrat într-un solar în care se cultivau tomate.

Veronica Onigoae (46 de ani) a lucrat, în ţară, ca vânzătoare într-un magazin, iar soţul ei, Radu, ca electrician. Cu banii câştigaţi în ţară, cei doi nu le puteau asigura traiul de zi cu zi celor doi băieţi, aşa că s-au lăsaţi duşi de val şi au plecat la muncă în Spania.

„La început a fost greu, foarte greu. Nu am ştiut limba, erau intermediari care ne băgau la lucru. Până ne-au cunoscut spaniolii, ne băgau la lucru alţi români şi li se dădea o cotă din ce câştigam noi. Erau mulţi oameni de la ţară, care ştiau lucra, în timp ce noi nu ştiam, însă după ce am intrat, spaniolii au văzut că muncim, suntem harnici, am rămas 11 ani la acelaşi patron şi puteam rămâne până la pensie dacă voiam. Împreună cu soţul meu, în ultimii ani, am avut grijă de un solar care se întindea pe mai bine de 2 hectare, era cultivat doar cu roşii. La aceiaşi patroni am lucrat şi am fost angajaţi 9 ani cu carte de muncă. Ei ne-au făcut acte şi am rămas acolo. O vreme, soţul meu a lucrat şi ca electrician, dar s-a întors în solar odată cu criza din 2008-2009”, a spus Veronica Onigoae.

La început, cei doi soţi au câştigat câte 30 de euro pe zi, însă văzând că sunt harnici, patronii le-au mări leafa iniţial la 35 de euro pe zi şi apoi la 36. „Timp de patru ani am lucrat cu 36 de euro la zi. Lucram foarte mult, câte 10-11 ore pe zi, ca să câştigăm mai mult. La final de lună, primeam 900, 900 şi ceva de euro. Dacă prindeam vreme ploioasă, o săptămână şi ceva nu primeam nimic pentru că nu se lucrează în solar când plouă. E umiditate şi putrezesc plantele. Nu am strâns cine ştie ce bani. Am trimis la copii, acasă, am ştiut că au tot ce le trebuie. Ne-am mai făcut câte ceva pe lângă casă, vile şi palate nu am făcut, dar am trăit decent împreună cu copiii noştri”, a adăugat Veronica Onigoae.

În tot acest timp, cei doi soţi au văzut multe. „Patronul nostru era inginer legumicultor. Venea şi vedea roşia, o tăia în două, dacă era goală pe dinăuntru îi punea ceva în bidoanele alea mari cu care se uda şi a doua zi roşia se făcea perfectă. Mai făceau ceva – era ilegal, dar ei mai săreau peste asta – le înroşeau. Dacă era preţ bun la roşii într-o anumită perioadă, imediat adăugau ceva şi roşia căpăta culoare. Când eram acolo, mâncam roşiile acelea, dar nu mai vreau să le mănânc. Şi la noi, în unele magazine, văd exact roşii ca cele din Spania. Nu mai vreau să le mănânc fiindcă totul e chimic. Roşiile alea sunt puse cu ranga în balast, nu au cum să se facă, nu au pământul nostru. Clar că trebuie să le dea de toate acolo, şi acid, şi fosfat, şi ce Dumnezeu le dădeau, ca să se facă”, a spus Veronica Onigoae.

După 11 ani de muncă grea, familia Onigoae a decis că e vremea să se întoarcă acasă.

„Când aud de Spania, mi se ridică părul pe mâini. Am uitat pur şi simplu, am vrut să uit tot, parcă nici nu am fost pe acolo. Multă lume ne-a spus când am plecat din Spania că ne vom întoarce înapoi, dar nici vorbă de aşa ceva. O vremea am tot mers tot câte un an de teamă că nu ne vom mai găsi de lucru acasă. Avem o vârstă şi nu ne mai ia nimeni. Eu am lucrat în magazin vânzătoare, iar soţul meu e electrician de meserie. Dacă se iveşte câte un loc de muncă în profesia lui, nu are loc de alţii. De-asta ne-am făcut propriul solar, împreună cu fiul nostru, Dan. Mulţi zic că e mult de muncă, dar nu e. Am muncit noi mai mult în Spania. Şi e cu totul altceva să lucrezi pentru tine. Noi, cu pământul ăsta al nostru, bun, e păcat de Dumnezeu să nu facem ceva. La noi în solar am pus roşii de toate felurile, soiuri bătrâne, de la femei, roşii cu gust. La început, am zis că punem doar pentru noi, dar am reuşit să obţinem producţie bună şi am şi vândut. Acum am prins curaj”, a adăugat ea.

radu-onigoaeLa rândul lui Radu Onigoae (48 de ani) ne-a mărturisit că în străinătate „nici pe departe nu e Raiul, e Iadul”.

„Eşti ca un sclav, trag de tine cât pot mai tare, aşteaptă de la tine imposibilul. Trebuie să fii robot acolo. Nu ai voie să oboseşti. Pe mine mă punea să pun acizi în bidoane. Nu putem respira. Îmi dădea mască de gaze când făceam compoziţiile. Îmi lăsa patronul o reţetă, luat acid nitric, accid fosforic, nu mai ţin minte, multe. Băgam în nişte bidoane mari. Legumele lor sunt ca Bianca Drăguşanu, arată frumos, dar nu au niciun gust. În Spania nu m-aş mai întoarce pentru nimic în lume. Consider că am pierdut ani buni din viaţă acolo. M-am dus la 35 de ani şi am venit la 48. Când am plecat, toţi copiii de pe stradă îmi ziceau Salut, Radu!. Când m-am întors, mi-au spus Sărut-mâna, nenea Radu! „, ne-a mărturisit el.

Familia Onigoae ne-a mai făcut dezvăluiri şi despre românii din Spania şi aşa-zisa Diaspora. Urmăriţi Timp Online ca să aflaţi cum stau lucrurile cu adevărat dincolo de graniţele ţării.

rosii-1 rosii-2 rosii-3 rosii-4

7 comentarii

  • Cred ca patronul respectiv incalca legea. Exista directive EU care stabilesc ce pesticide ai voie sa folosesti si in ce cantitate. Nu poti stropi cu ce vrei tu si cat vrei tu. Cand mergeti la supermarket, nu cumparati cele mai ieftine legume. Alegeti produse eco/bio. Sunt mai scumpe, insa sunt mai sanatoase si mai gustoase.
    Daca mergeti la munca in strainatate, inscrieti-va in Sindicat. Sindicatul o sa aiba grija, sa nu fiti inselati de catre patroni. O sa aiba gruja sa primiti salar conform legii din tara respectiva, concediu de odihna, concediu de boala, cotizatie la fondul de pensii, asigurari sociale). In Danemarca daca sunt depistati ca au inselat oamenii, ii pune sa le plateasca oamenilor RETROACTIV toti banii de care au fost privati.

  • Oameni buni…nimeni nu e sclav nicaieri. Tu munceai pe branci ca sa -ti impresionezi patronul.Cat despre rosii…Spania exporta in toata Europa. Nimeni nu s-a „intoxicat” cu rosii cultivate de voi. Spania??? Spania e tara care v-a propulsat. Viva España!!!! Tara doamna…

  • Așa cum am spus și în alte comentarii , între obiectiv și subiectiv există o mare diferență. Acești oameni , simplii , puțin educați , spun că au fost ” sclavi ” pe remunerație de parlamentar în România și de ” mileurist ” în Spania – marea majoritate a spaniolilor fără multă calificare câștigă 900-1000 €. Deci, unde-i sclavia? Amintesc de niște ” intermediari „, români și ei. Este arhicunoscut faptul că în Italia și Spania se practica și se practică încă traficul de persoane și sclavagismul modern cu făptași și victime de aceeași naționalitate: română!
    Au muncit în regiunea Almeria , în Roquetas del Mar? Limpede ca apa.
    Pe urmă , patronul acela spaniol mai mult ca sigur nu avea „balls” ca să facă nu’ș ce măgării. Nu de alta dar destui au ajuns să vândă șervețele la semafoare pentru un singur angajat nedeclarat la Seguridad Social . Iar ca să șmenuiască roșiile….asta nu o crede nici măgarul lui Sancho Panza , Spania nu-i România așa cum nu e vreo Japonie sau Norvegie. Au o tradiție agricolă de care nu-și pot bate joc, pur și simplu. Există normative UE în materie de roșii și alte legume , fructe și verdețuri.
    În Spania trăiesc 1 milion de români din care 80% nu se vor întoarce în România în veci pururi. Preferă ” iadul ” în locul unui ” rai ” copleșit de impostură , non-valoare și nesimțire plus necivilizație la rang ultra-plus.

    ps: când veți ieși la pensie , cei 11 ani cotizați în Spania vă vor aduce un plus de 4-500 € / capita. Ș’ai că a meritat „sclavia”, bată-vă norocu’?

    • Un meserias bun oricînd isi gaseste un loc de munca bine plătit,mai ales electrician!!!Chiar si in momentele de criza electricienii nu au dus lipsă de munca si spun asta fiindcă sotul meu e electrician….salarul ca si al unui spaniol si daca sti meserie cistigi foarte bine. In 18 ani de cind locuim in Spania am facut din ea tare noastra si desi multe lucruri am lăsat in tara nu avem gînduri de întoarcere. Si va rog sa fiti realist…Nu exista comparatie ca altfel nu ati fi stat 11 ani,la rau nu are nimeni atît!!!!

  • Si eu am muncit in Spania 12 ani! Nu m-am considerat Sclav nici un minut si nici nu simteam ca se face diferenta intre angajatii Spanioli si Romani. Daca ai coloana vertebrala si-ti faci meseria cum trebuie o sa fii respectat oriunde in lume!!! Si da, cunostem cazuri de romani care nu faceau cinste Romaniei, lucrau doar sa treaca ziua, se uitau la patron cu fata aia de prost si acceptau orice. Si nu mai exagerati cu prostiile astea ca romanul in occident este sclav. Datorita occidentului multi si-au facut o casa, au putut sa-si cumpere o masina si au trait civilizat! Sclavi suntem in tarisoara asta a noastra, unde autoritatile isi bat joc de oameni si unde odata intorsi din „sclavagismul occidental” isi dau seama „repede”ca nu mai pot nici macar sa intretina casuta aceea facuta cu banii castigati prin occident. Iar referitor la domnii din articol care acuma muncesc in paradisul din sera lor, asteptati putin sa vedeti adevartatul IAD din romania cand o sa va calce pragul:ANAF-ul,DSV-ul,ITM-ul, si multi multi altii. Pana atunci, mult succes!

  • Oameni buni…nimeni nu obliga pe nimeni sã munceasca pe 35 de euros la zi.Daca î-ti place ramîi la munca daca nu,pleci.Problema e ca multi uita ca spania i-a pus pe picioare pe multi,ca multumita spaniei si-au facut case, si-au cumparat masini,au dus o viata mai buna.Eu muncesc de 10 ani în spania si jumate din ei am muncit în cîmp la solare,si va spun sincer ca prefer munca asta decît la leoni,stelwag,etc pt 200de .

Apasă aici ca să comentezi

Dă-i un răspuns lui gogu bosorogu Cancel

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS