Lucrări de 234,8 mil. lei în 3 ani la barajul Colibița. Guvernul a aprobat proiectul

Holistic

În ședința de Guvern de vineri a fost aprobat obiectivul de investiții ”Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Colibiţa, judeţul Bistrița Năsăud”, precum și indicatorii tehnico-economici aferenți proiectului.

Valoarea totalǎ a investiţiei este de 234.864.000 lei, iar durata totală de realizare este de 36 luni. Realizarea investiției va conduce reabilitarea barajului Colibița (volum de acumulare total de 100 mil mc), se va amenaja albia pe o lungime de 16,6 km și se vor realiza lucrări de protecție la inundații pe o lungime de 19,7 km.      

”Măsurile vizate se referă pe de o parte la punerea în siguranță a acumulării Colibița și pe de altă parte la protecția împotriva inundațiilor și combaterea proceselor de eroziune a albiei și malurilor în aval (râu Bistrița și Valea Bârgăului). De asemenea, se vor asigura și proteja resursele de apă, se vor regulariza debitele și se va asigura o stare de echilibru a regimului hidrostatic și hidrodinamic al apelor subterane, cu amenajarea celor de suprafață, și se va proteja și îmbunătăți calitatea mediului și a standardelor de viață prin apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor”, informează Ministerul Apelor și Pădurilor.

Investiția cuprinde următoarele obiecte:

Reabilitare baraj Colibiţa (impermeabilizarea amonte a barajului Colibiţa, reabilitarea coronamentului barajului, impermeabilizări în galeria de injecții și drenaj, consolidare şi protecţie pentru versanții barajului Colibiţa, lucrări la casa vanelor golirii de fund şi galeria de acces la casa vanelor golirii de fund, realizarea unui sistem performant de aparatura de măsură și control, etc.)

Măsuri de reducere a riscului la inundaţii aval Baraj Colibiţa pe râul Bistriţa şi Bârgău. Lucrări hidrotehnice pe cele două râuri constau în amenajarea albie, consolidări de mal, apărări contra inundațiilor, praguri de fund pentru stabilizarea albiei în plan).

În luna decembrie 2018 a început golirea parțială a lacului, pentru a se putea lua probe din masca asfaltică. De atunci și până la sfârșitul lui ianuarie-începutul lui februarie, nivelul lacului a fost scăzut cu 6 metri iar golirea continuă în primăvară, cu încă 3 metri. Barajul Colibița va intra în reabilitare la finalul acestui an, când urmează să înceapă execuția lucrărilor și să se realizeze golirea parțială a lacului. În lac, după finalizarea golirii graduale, va rămâne apă în lac de 6 metri pe înălțime, respectiv 500.000 mc volum de apă. După ce se va realiza golirea lacului, sporturile nautice, ambarcațiunile și pescuitul nu vor mai fi permise.

Foto: apepaduri.gov.ro

Eugen Gheorghe

A absolvit Facultatea de Litere, Secția Română-Engleză, a Universității București. A debutat în presă în 1996 la publicația Steaua Sport Magazin. A lucrat, de-a lungul timpului, la ziarul ProSport, postul de radio Europa FM, agenția de presă Mediafax, dar și la clubul de fotbal Gloria Bistrița, unde a fost purtător de cuvânt. Din 2011 scrie la Timp Online.
Eugen Gheorghe

Google Ads-sub articol

Comentarii

  1. Balan Marius -ecologist PV

    De cand lumea si pamantul nu au fost inundatii pe Bargaie. Intrebati pe cei mai batrani si o sa va lamuriti. Astfel guvernantii trepadusi care nu au nimic in comun cu apele , starea lor si mediul sparg, spala bani pe betoane. Raul B-ta va deveni un canal puturos incorsetat de diguri cu fier forjat intre 2,5 – 4 metri. Ce mai ramane din viata acvatica se va stinge lent si sigur. Habarnistii nu au auzit de diguri prietenoase cu mediul din materiale naturale ori nu vreau sa auda pt. ca de acolo nu prea se poate mulge. De fapt sunt doua proiecte, unul pt. baraj si unul pe raul B-ta care nu respecta deloc recomandarile comisiilor de Mediu Europene. Tarile civilizate care respecta mediul nu mai practica asemenea lucrari de incorsetare a raurilor. Si la matile inundatii apele au iesit doar de la Beclean in jos.

    (4)
    • Blind Guardian

      Daca vă referiți la 1970, apele au iesit din matcă și la Bistrița, răpind vieți omenești, atât din rândul populației, cât și din cel al salvatorilor. Sergentul major (post mortem) Octavian Popa este cel mai cunoscut salvator care și-a găsit sfârșitul în apele învolburate. O stradă îi poartă astăzi numele, dar au fost și alții care au pierdut în lupta cu natura dezlănțuită. Și un alt aspect, schimbările climatice sunt destul de accentuate, defrișările la fel, poluarea crește exponențial, deci faptul că nu au fost niciodată inundații nu înseamnă că nici nu vor fi. Este ciudat că sunteți un Gică-contra permanent, chiar și în problemele de mediu (ex Ora Pământului) și știți doar să aruncați acuze nefondate și să folosiți adjective jignitoare la adresa celor care încearcă să facă ceva. Dvs nu ați auzit de critica constructivă?

      (5)
    • Mihai

      Sa-mi fie cu iertare stimabile dar sunteti intr-o regretabila eroare. In anii 60 si mai ales 70, pana la construirea barajului erai inundetii serioase la Bistrita Bargaului si la Mureseni. Eu am copilarit acolo si stiu bine ce spun. De data asta va sfatuiesc sa va abtineti si sa lasati sa comenteze cei ce se pricep. Dupa cum multa lume poate observa, pe perioadele in care gubctioneaza uzina electrica, debitele mari si unda de viitura care se propaga zilnic are un efect foatre puternic de eroziune a albiei raului Bistrita. Indiguirile si pragurile de fund sau minibarajele au rolul de a disipa energia apei, adica de a o linisti. Ajunge atat cu lectiile de constructii hidrotehnice.

      (6)
    • Ovidiu

      Dlor,voi nu intelegeti ca se distrug ecosistemele formate in mii si sute de ani?In tarile civilizate nu se mai fac asemrnea diguri.Mai lasati natura si vietatile in pace!

      (-4)
  2. relu

    In cei 3 ani pana la finalizarea lucrarilor la barajul Colibița, este necesar sa fie realizat un sistem de canalizare si o statie de epurare pentru ca dejectiile de la vilele stabilor sa nu mai fie deversate ditrect in lacul care asigura sursa de apa potabila pentru orasul Bistrita.

    (13)
  3. Marius

    Dle Balan,gradul de civilizatie este foarte scazut.Efectiv nu au educatie ecologica,nu i intereseaza natura.Ei nu si dau seama ca pamantul este afectat de actiunile oamenilor si incalzirea globala nu este o poveste.Protejarea mediului tine de actiunile fiecaruia dintre noi.

    (-5)
    • Mihai

      Domnule Marius. Nu vreau sa intru in polemica cu dvs. numai ca de data asta nu aveti dreptate si va spune unul care este si ecologist foarte vechi si pregatit in domeniu. Cu sau fara diguri ecosistemul a fost si continua sa fie distrus de viiturile si debitele foarte mari care distrug albia raului si antreneaza sute de metrii cubi de aluviuni zilnic, la fiecare pornire a turbinelor de la centrala electrica. Asta puteti constata daca va deplasati pana in amonte de Cascada, in fiecare zi cam dupa ora 12. Construirea unor diguri acolo unde malurile innalte se prabusesc si raul isi schimba cursul ca si micile caderi de apa, la fel ca si cele construite pe raurile de munte, au rolul de a disipa energia apei, de a linisti cursul si de a oxigena apa. Daca ati fi pescar ati sti ce pesti se prindeau pe Bistrita, pe toata vale Bargaului iar acum nu mai casest decat niste prapaditi care inca au scapat de apele tulburi. Hai sa fim obiectivi si sa nu ne risipim energia in polemici sterile mai ales acolo unde nu ne pricepem.

      (6)
    • aurel's drinks

      @mihai
      degeaba povestesti la astia despre disiparea energiei ca ei tot o tin ca sunt ecologisti si asta pentru ei inseamna sa nu te atingi de albie
      ei cand vad ca un pod ramane in aer spun ca nu a fost bine executat nu lipsa lucrarilor de protectie din aval prin praguri de fund

      (0)
  4. Balan Marius -ecologist PV

    Pt. MIHAI culmea ca dupa o 40 de ani de umblat, observat, pescuit, strans gunoaie, facut actiuni de repopulare ne si pricepem. Ca sa va bag in cap toate aceste trebuie musai sa ma cunoasteti si sa avem o discutie cu documente pe masa. Observati cum prostia da minusuri la cei care afirma contrariul si apara MEDIUL. OVIDIU si MARIUS reactioneaza absolut corect si comentaci neinstruiti taxeaza negativ parerea buna. Avem o societate foarte slab pregatita si ducem lipsa mare de specialisti in administratia care cheltuie bani in draci dar fara cap. Daca vreti sa cunoasteti cu adevarat subiectul va recomand sa stati de vorba si ca colegii mei economistul . Stefan Ambrus si ing. silvic. Tetcu Cristian.

    (0)
    • aurel's drinks

      @balan
      despre colegii tai numai de bine pe care culmea ii stiu binisor!
      dar ce fel de ecologisti sunt?
      au echipament adecvat?
      adica au rucsac si bocanci?
      eu cred ca ecologia pentru ei e doar o arma politica oportunista ?

      (0)
  5. dan

    Suntem in societatea lui HABAR NU AM dar ne pricepem in toate.
    Fara grija specialistii au spus cuvantul din toate punctele de vedere asupra lucrarilor care se vor face.

    (0)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.