Liberalii și-au ales președintele: pe Ludovic Orban (FOTO-VIDEO)

Holistic

Partidul Naţional Liberal și-a ales, sâmbătă, noul preşedinte în cadrul primului congres al formaţiunii după fuziunea cu PDL şi după trei ani în care liberalii nu au mai avut o astfel de reuniune, deşi în acest timp au schimbat nu mai puţin de trei preşedinţi. Şefia PNL a fost disputată de doi membri ai vechiului PNL: Ludovic Orban şi Cristian Buşoi.

Câștigător a fost Ludovic Orban cu 3.518 voturi la 990. Secretar general va fi în aceste condiții deputatul Robert Sighiartău.

”Victorie!”, a scris pe Facebook președintele PNL Bistrița, consilierul municipal Sorin Hangan. ”Congresul unui nou început pentru PNL. Cu 5.000 de delegați. o reprezentativitate fără precedent. Și un scor fără echivoc. Bravo, Ludovic Orban!”, a postat prim-vicepreședintele PNL Bistrița-Năsăud, Stelian Dolha.

Congresul PNL a avut loc sâmbătă la Romexpo în prezenţa a peste 5.000 de delegaţi. Principalul punct pe ordinea de zi a reuniunii a fost alegerea noului preşedinte al partidului, după ce ultimul şef al liberalilor ales de congres a fost Klaus Iohannis în iunie 2014. De asemenea, congresul de sâmbătă a fost prima reuniune a acestui for de la încheierea fuziunii dintre PNL şi PDL. Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj în care afirmă că România are nevoie de partide puternice, unde nu doar liderul este puternic, ci unde democraţia internă este reală şi există dezbatere.

Ludovic Orban i-a avertizat pe liberali sâmbătă, în cadrul Congresului, că ştie foarte bine cine face blat cu PSD, motiv pentru care le cere să înceteze orice negociere de culise şi să nu mai vândă interesele PNL pentru funcţii şi avantaje personale primite de la social-democraţi. El a spus că îşi doreşte ca liberalii să ajungă la guvernare, dar nu oricum, ci exclusiv prin votul românilor şi de aceea a îndemnat la susţinerea de către PNL a soluţiei alegerilor anticipate.

Cristian Buşoi a afirmat că este momentul ca liberalii să fie curajoşi şi să construiască în jurul lor o majoritate în Parlament. El a mai spus că liberalii nu vor câştiga voturi ”cântând refrenul anticorupţie” şi că incompatibilităţile ”uneori absurde” ale aleşilor locali trebuie clarificate.

   

La congres, filiala Bistrița-Năsăud a trimis 91 de delegaţi, membrii Biroului Politic Judeţean, preşedinţi de organizaţii, primari, consilieri judeţeni şi locali. PNL Bistriţa-Năsăud a stabilit că va susţine toate cele trei moţiuni care au fost anunţate, respectiv ale lui Ludovic Orban, Cristian Buşoi şi Viorel Cataramă, însă moţiunea susţinută de Viorel Cataramă nu a primit susţinerea filialelor pentru a fi supusă dezbaterii votului în cadrul Congresului PNL din 17 iunie, lupta pentru preşedinţia partidului urmând să se dea între Ludovic Orban şi Cristian Buşoi.

   

La vizitele candidaţilor la şefia PNL în judeţ, lucrurile au stat în felul următor: liderul judeţean Ioan Turc şi-a declarat susţinerea pentru Cristian Buşoi, deputatul Robert Sighiartău, prim-vicepreşedintele Stelian Dolha, secretarul general Vasile Silaşi, preşedintele Organizaţiei Oamenilor de Afaceri PNL, Florin Urîte, au venit alături de Ludovic Orban, iar Ioan Oltean şi Dorin Dobra, doi foşti parlamentari, au făcut lobby pentru Viorel Cataramă.

Candidaţii la şefia PNL au avut de trecut o serie de etape eliminatorii preliminare intrării în cursa pentru funcţia supremă în partid. Mai întâi, pentru a putea depune moţiunea de candidatură, care conţine viziunea despre partid celui care vrea să fie preşedinte, doritorii au trebuit să strângă minimum 35 de semnături din partea membrilor de partid. Apoi, după depunere, pentru a putea fi prezentată în congres, fiecare moţiune a trebuit validată de cel puţin zece organizaţii judeţene ale partidului.

În urma votului din filiale, Ludovic Orban a capitalizat cea mai mare susţinere, atât ca număr de voturi, cât şi ca greutate în partid a celor care fac parte din echipa sa. Moţiunea depusă de Ludovic Orban, în baza căreia a intrat în competiţia internă pentru preşedinţia PNL, este intitulată ”Partidul Naţional Liberal, Forţa Dreptei” şi are ca obiective câştigarea alegerilor prezidenţiale, a alegerilor locale şi parlamentare, precum şi formarea Guvernului de către PNL.

Documentul prevede şi că unul dintre obiectivele principale ale viitoarei conduceri va fi desăvârşirea fuziunii între PDL şi vechiul PNL, care, pentru a deveni realitate, trebuie să facă ”să dispară etichetarea şi discriminarea” între membrii partidului. Ludovic Orban îşi propune instituirea ”unei reale democraţii” în partid prin ”radierea” delictului de opinie, respectarea ”cu stricteţe” a instituţiei votului secret şi eliminarea ”interimatelor prelungi” numite de către conducerea centrală.

La rândul său, moţiunea cu care Cristian Buşoi candidează la preşedinţia PNL, intitulată ”PNL – Partidul viitorului. Pentru o Românie dreaptă, echilibrată şi puternică”, propune membrilor partidului să-şi asume liberalismul civic ca ideologie şi să contruiască o România care să fie cel mai pro-european stat de la graniţa de est a Uniunii Europene. El îşi propune să atragă către PNL oamenii de afaceri, angajaţii din mediul privat, persoanele implicate în mediul ONG-urilor, tinerii conectaţi la reţelele sociale, aceştia fiind cei care au stopat proiectul Roşia Montană, au blocat alegerea lui Victor Ponta ca preşedinte al României în 2014 şi au blocat OUG 13 în 2017.

La congresul de sâmbătă, pe lângă liderul partidului, vor fi aleşi şi preşedintele Curţii de Arbitraj şi cel al Comisiei Naţionale de Revizie şi Cenzori.

Congresul va fi urmat duminică de şedinţa Consiliului Naţional care va alege echipa centrală a conducerii PNL, Biroul Executiv. Acesta cuprinde patru prim-vicepreşedinţi, 16 vicepreşedinţi şi 16 membri, care urmează să fie aleşi duminică, 18 iunie, în cadrul Consiliului Naţional.

Nu mai puţin de 108 membri ai PNL şi-au depus candidaturile pentru aceste funcţii, 8 candidând pentru cele 4 funcţii de prim-vicepreşedinte, 51 pentru cele 16 funcţii de vicepreşedinte şi 49 pentru celelalte 16 funcţii de membru simplu.

Din partea organizației județene a PNL Bistrița-Năsăud candidează pentru funcții de membri în BPN: Ioan Turc – președintele filialei, deputatul Robert Sighiartău și Teodor Hășmășan. Avocatul Diana Morar și-a depus candidatura pentru o funcție de membru în Comisia de Arbitraj.

În ceea ce priveşte secretarul general, acesta urmează să fie ales tot pe 18 iunie în cadrul Consiliului Naţional, dar el va fi propus de noul preşedinte PNL care va fi ales sâmbătă de congres. Deputatul Robert Sighiartău va fi secretar general în echipa lui Ludovic Orban.

Google Ads-sub articol

Comentarii

  1. Adrian C.

    Uitați ce scriam eu in data de 25 ianuarie 2017

    „Robert Sighiatău s-a putea să ajungă ministrul econoniei in 2024…”

    @Tetelu
    „Nu-l compara pe candidatul Robert din 11 decembrie 2016, cu Sighiatău din anul 2024.
    Se va şcoli prin Parlament si prin comisiile parlamentare, din care face parte. Poate se inscrie la vre-o facultate la fără frecvență……..
    In 2024 s-ar putea să fie vicepreşedinte al PNL.
    M-ai vorbim peste 7-11 ani.….”
    http://www.timponline.ro/robert-sighiartau-parlamentul-renasterii-nationale/#comments

    (0)
  2. cetatean

    Halal democratie, Halal partid! ‘unde democraţia internă este reală’ tocmai ati facut contrariu.

    Pentru a fi legitim presedintele la alegerea presedintelui partidului ar fi trebuit sa participe absolut toti menmbri partidului, asta inseamna democratia adevarata. In schimb ce am avut noi aici niste delegati care numai ei stiu de cine au fost alesi, de asemenea am avut diferite niveluri de filtre (nominalizarile fililalelor etc.) pentru a candida la presedintie doar cime trebuie lafel ca in Hong Kong.

    (0)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.