A început marcarea ”drumului care unește”. ”Via Transilvanica va dăinui sute de ani”

Merigo

(FOTO) ”Astăzi am bătut primii picheți ai Drumului “Via Transilvanica” la Ocolul Silvic Grădinița! Mi-au fost alături campionul care nu mai are nevoie de nicio prezentare, câștigător de 3 ori consecutiv al celui mai dur ultramaraton din lume, Tibi Ușeriu, președintele Tășuleasa Social, Alin Ușeriu, și primarul comunei Lunca Ilvei, Flaviu Lupșan. Am ajuns între timp și la locul 0 al acestui minunat proiect, Campusul Tășuleasa Social din Piatra Fântânele, apoi la limita dintre Tiha Bârgăului și Bistrița Bârgăului. De la Bistrița Bârgăului, ștafeta a fost preluată de comuna Livezile și ulterior Cetate. Aici am plantat ultima bornă pe ziua de astăzi, cea cu numărul 77, în satul Petriș. A fost o zi extrem de lungă, dar și frumoasă, pe măsura greutăți ei! Proiectele mari se fac cu sacrificii și transpirație și eu sunt extrem de mândru pentru că pot să fiu unul dintre oamenii care pun bazele acestui drum. Odată cu răsăritul soarelui vom continua drumul spre Dumitrița și comunele de pe Valea Șieului.

”Drumul care unește” – Via Transilvanica este poate cel mai îndrăzneț și concret proiect dedicat românilor și României, acum în an centenar, marca Tășuleasa Social. Realizarea lui începe azi la intrarea dinspre Bucovina în județul Bistrița-Năsăud, va curge prin Munții Călimani, apoi prin Ținutul Secuimii, Capitala Marii Uniri, Sarmizegetusa Regia, Munții Cernei si va ajunge la Drobeta Turnu Severin, locul în care Regele Carol I a intrat în țară. În cealaltă direcție va ajunge până în Bucovina, la Putna, locul în care se odihnește Ștefan cel Mare. Mă bucur tare mult că acest proiect, care este este marca unuia dintre brandurile județului nostru, Asociația Tășuleasa Social, începe cu primul tronson în județul Bistrița-Năsăud. Este un proiect care va dăinui sute de ani și va aduce aproape românii din toate provinciile istorice”, a postat pe Facebook președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan.

    

Via Transilvanica va fi construit pe modelul ”El camino”, cu un traseu de aproape 1.000 km care străbate 10 județe.

În Bistrița-Năsăud, traseul va avea o lungime de peste 125 km și va străbate următoarele comune: Monor, Șieuț, Șieu, Mărișelu, Dumitrița, Cetate, Livezile, Bistrița Bârgăului, Tiha Bârgăului și Lunca Ilvei.

 

Traseul național are ca punct de plecare Drobeta Turnu Severin (Podul lui Apolodor din Damasc) și se va desfășura pe următoarele trasee: Traseul Cerna (Dunăre-Munții Cernei), Terra Daco Romana (Orăștie-Ulpia Traiana Sarmisegetusa), Valea Mureșului (Orăștie-Copșa Mică), Terra Saxonia (Copșa Mică-Deia), Terra Sicolorum (Deia-Sovata), Călimani (Sovata-Tihuța) și Bucovina (Tihuța-Putna), însumând astfel un număr de 950 km, pe raza a 10 județe (Mehedinți, Caraș-Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brașov, Harghita, Mureș, Bistrița-Năsăud și Suceava). Acest traseu tematic va promova natura, istoria și multiculturalitatea prin zonele pitorești, monumentele istorice unice în lume, peisajele deosebite, tradiții și obiceiuri locale.

 

În 12 iunie, Asociația Tășuleasa Social a lansat la Alba Iulia proiectul ”Via Transilvanica – Drumul care unește”. Drumul de 950 de kilometri va străbate ţara. Întrucât nu există în România un circuit care să poată fi parcurs altfel decât cu mașina, Tășuleasa Social și-a propus, în Anul Centenarului, având ca sursă de inspirație potecile de pelerinaj din Spania și cele de anduranţă din Statele Unite sau India, să înceapă amenajarea unui astfel de drum care să pornească de la Drobeta Turnu Severin – unde a intrat pentru prima dată în ţară Regele Carol – să străbată toată Transilvania și să ajungă la Putna unde se odihnește Ștefan cel Mare. Vor fi montate borne din kilometru în kilometru. Fiind un drum public, acesta va putea fi parcurs de persoanele iubitoare de drumeţii, natură, sport, doritoare să îl străbată în totalitate sau parţial. Drumul urmează să fie marcat cu elemente de identificare specifice, din materiale durabile, care să permită buna orientare a călătorului pe parcurs. Mai multe detalii despre proiect, pe viatransilvanica.com.

 

Foto: Facebook Radu Moldovan

Eugen Gheorghe

Eugen Gheorghe

A absolvit Facultatea de Litere, Secția Română-Engleză, a Universității București. A debutat în presă în 1996 la publicația Steaua Sport Magazin. A lucrat, de-a lungul timpului, la ziarul ProSport, postul de radio Europa FM, agenția de presă Mediafax, dar și la clubul de fotbal Gloria Bistrița, unde a fost purtător de cuvânt. Din 2011 scrie la Timp Online.
Eugen Gheorghe
SMS

Google Ads

Comentarii

  1. cc

    Nu se pot face lucruri profesional?
    În loc de picheți de lemn care vor putrezi , borne de piatră inscripționate?
    De andezit, granit nu duce lipsă România şi nici de meşteri pietrari locali care după un patern obligatoriu( număr de km ditecție) ar putea adăuga un pic de savoare specific local?

    (7)
    • only me...

      domnu … sau doamna cc.. asa cum scrie sunt doar niste picheti… adica sunt provizorii… au rol de a trasa… via transilvanica… sunt convins ca nu vor ramane asa… doar aceasta poteca va fi amenajata… pentru a se putea merge cu bicicleta, cu atv, cu motocicleta si bineinteles pe jos… si pichetii sunt prin definitie din lemn… nu din piatra, nu din fier…

      (1)
    • cc

      Sper să evolueze. În general din exterior România pare țara proiectelor începute şi neterminate .Stăriile tranzitorii sunt normalitatea.

      (6)
  2. cc

    Şi probabil din vizionarea relatărilor drumului frăției pot afirma fără supărare un lucru.
    Mai e extrem de mult de muncit şi organizat pentru a ajunge la un trail comparabil cu ceea ce există în alte părți.
    Trebuie mult mai multă organizare şi efort integrat cu primării, transporturi, agenți privați , protocoale cu servicii de urgență etc.

    (1)
  3. Marius Nicolae Pop

    Domnule cc, este nevoie de voluntariat! Sunteti asteptat,sunt sigur,cu ideile dvs. bune… Ma gandesc si eu. Cu respect,MNPop

    (1)
    • cc

      Nu am cum fizic să fac voluntariat.
      Sunt la mii de km depărtare.
      Cel mult, pot oferi informații de referință comparabile.
      Donații, statul român mafiotizat nu prea mă lasă sunt „soroşist” din start probabil şi nici nu sunt tentat în condițiile în care banii mei ar fi proptiți de autorități(cum s-a întâmplat – AEP.. a cărui preşedintă a ajuns să fie cercetată penal…). Am două proiecte personale pe termen mediu care o să facă o diferență în viața câtorva dar a cărui implementare şi materializare sunt într-o fereastră de timp prevăzută de 2-3 ani depinde şi de evoluția politică.

      (6)
  4. ovidiu

    Voi(Tasuleasa) nu faceti un pas fara reprezentantii ciumei rosii.Macar lea-ti amintit ca sunt penibili cand sustin ca niste slugi penalii din Bucuresti?Oare ce parere au nemtii care va sustin?Dar firmele care va sponsorizeaza?Dar tinerii voluntari?Sper sa nu fiti confundati la un moment dat cu ciuma.

    (8)
  5. Soro

    Cred ca ar fi corect sa marcati si locul pe unde a iesit regele din tara,ce bine a fost fără el,ce industrie si ce agricultură am mai avut.

    (-2)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.