În ce cred românii: Dumnezeu, prezicători, tămăduitori, horoscop, extratereştri

Holistic
Peste 90 la sută dintre români cred că există Dumnezeu, dar, în acelaşi timp, 60% cred şi în deochi, 47% în prezicători, tămăduitori sau clarvăzători, 25% în astrologie sau horoscop şi 23% în extratereştri, potrivit unui studiu al Fundaţiei Soros România.

Studiul arată că deşi 94% dintre cei chestionaţi au răspuns da la întrebarea „Credeţi sau nu că există Dumnezeu?”, doar 42% dintre aceştia acceptă viziunea dogmei creştine potrivit căreia există un Dumnezeu întrupat într-o fiinţă, 49% văzând puterea divină mai degrabă ca un spirit sau o forţă a vieţii, se arată într-un comunicat al Fundaţiei Soros România, preluat de Mediafax.

Potrivit autorilor studiului, în timp ce credincioşii români îmbrăţişează numeroase aspecte care provin din creştinism, mulţi cred şi în existenţa unor fenomene sau ritualuri care nu au nicio legătură cu acesta.

Astfel, 60% dintre respondenţi cred în deochi, 47% cred în oameni cu puteri speciale, cum ar fi prezicătorii, tămăduitorii sau clarvăzătorii, 25% cred în astrologie sau horoscop, iar 23% în extratereştri.

În acelaşi timp, 88% dintre respondenţi cred în existenţa sufletului şi 87% cred în păcat sau în existenţa raiului.

„Cei mai mulţi dintre români cred în numeroase aspecte care provin din creştinism sau au legătură cu acesta, de la suflet (88%), păcat (87%) sau rai (79%) şi până la viaţa de după moarte (63%) sau judecata de apoi. Mai puţini dintre respondenţi, dar în continuare un număr semnificativ, cred şi în existenţa unor fenomene sau ritualuri care nu au nicio legătură cu creştinismul”, potrivit autorilor cercetării.

Totodată, 53% dintre cei chestionaţi au răspuns că întotdeauna se închină când trec prin dreptul unei biserici, 68% că primesc în casă preotul cu botezul, 48% că nu muncesc în zilele de sărbătoare, dar doar 15% au spus acelaşi lucru despre a cere un sfat preotului atunci când au un necaz, în timp ce 35% nu o fac niciodată.

„Este destul de des întâlnit obiceiul de a sfinţi lucrurile de uz îndelungat, precum casa şi maşina, lucru pe care îl fac întotdeauna 31% dintre români şi adesea alţi 24%, care nu are legătură cu dogma creştină, decât cel de a posti în zilele obişnuite de post (altele decât cele de dinaintea marilor sărbători), un comportament recomandat de biserică”, mai arată autorii studiului.

La întrebarea „Indiferent dacă mergeţi sau nu la biserică, aţi putea spune că sunteţi…”, 77% dintre respondenţi au completat „o persoană credincioasă”, 15% au răspuns „nu sunt o persoană credincioasă” şi doar pentru 1% răspunsul a fost „un ateu convins”.

Cercetarea indică faptul că această abordare a fenomenului religios este vizibilă şi în atitudinea românilor faţă de unicitatea religiei. Astfel, 34% dintre respondenţi afirmă că există o singură religie adevarată şi 38% consideră că şi alte religii conţin unele adevăruri fundamentale.

În schimb, pentru 18% dintre români nu există o singură religie adevărată, toate marile religii ale lumii conţinând unele adevăruri fundamentale.

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Google Ads-sub articol

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.