Holocaustul, comemorat la Bistrița. ”O perioadă nefastă din istoria orașului. Să ne aducem aminte”

Holistic

(VIDEO) De Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului, la Monumentul Deportaților de pe str. General Grigore Bălan, în fața Sinagogii Bistrița, a avut loc un ceremonial cu depunere de coroane de flori la care au participat preşedintele Comunităţii Evreilor Bistriţeni, Fredi Deac, primarul Ovidiu Crețu, viceprimarul Cristian Niculae, vicepreședintele Consiliului Județean Vasile Puica, prefectul Ovidiu Frenț, directorul Bibliotecii Județene ”George Coșbuc”, Ioan Pintea, șeful Serviciului Județean al Arhivelor Naționale, Cornelia Vlașin, dar și elevi.

Data de 9 octombrie a fost aleasă pentru a comemora Holocaustul la nivel național deoarece în această zi, în 1941, a început deportarea evreilor din Bucovina în Transnistria.

”Comemorăm Ziua Holocaustului din România. Este pentru al 14-lea an în care ne adunăm pentru a ne readuce aminte de supliciul pe care evreii, bătrâni, femei, copii, l-au suportat. Evreii din Bistrița-Năsăud au fost deportați în lagărele morții de la Auschwitz și Birkenau. Evreii din Ardealul Nord, aflat sub ocupație horthystă, au fost deportați de către ocupanții horthyști, deci nu de administrația română. Trebuie făcută această precizare pentru că foarte mulți confundă lucrurile și le pun în cârca autorităților române. Să ne reamintim cu pioșenie de cei care au dispărut. Sperăm ca asemenea evenimente tragice prin care a trecut poporul evreu să nu mai aibă loc pentru nimeni și niciodată”, a spus Fredi Deac.

”9 octombrie este o zi tristă în istoria noastră. Pe lângă evreii deportați în Transnistria, și circa 30.000 de țigani din România au fost deportați în aceeași perioadă în aceeași zonă. La noi în Bistrița situația este puțin diferită, dar mai gravă. În zona stațiunii de cercetări pomicole, în 1944, au fost adunați într-un lagăr de concentrare evreii din județ, circa 7.000, majoritatea din Bistrița. Au fost ținuți acolo în condiții inimaginabile, după care au fost transportați în lagărele de exterminare de la Auschwitz și Birkenau. Îmbarcarea lor nu s-a făcut în gara din Bistrița, cei care au făcut deportarea nu au avut curajul să aducă evreii prin oraș până la gară, au transformat cantonul de acolo într-o gară și i-au îmbarcat dintr-o stație improvizată undeva pe actuala stradă Lucian Blaga. Din cei 7.000, mai puțin de 1.000 s-au întors la Bistrița. Este o perioadă nefastă în istoria orașului nostru, de care trebuie să ne aducem aminte pentru că nu avem voie, generațiile de acum și generațiile viitoare, să lăsăm să se mai întâmple astfel de atrocități. Acei oameni duși în lagărul de la stațiune nu aveau altă vină decât că erau evrei. Este trist să ne gândim că erau mame cu copii mici, oameni în vârstă, bolnavi. Aveau pentru gătit și spălat 250 ml de apă pe zi. Mamele care au alăptau au pierdut laptele din cauza lipsei de alimente. Unii dintre cetățeni au încercat să-i ajute, dar nu au fost lăsați. Aducem un omagiu celor care au suferit în perioada respectivă. Ne pare rău că Bistrița a pierdut o importantă parte a populației de atunci. La ora actuală au rămas doar câțiva, numărați pe degetele de la o mână, dar în afară de o Sinagogă frumoasă am rămas și cu o mentalitate deschisă, europeană, care caracterizează Bistrița și în general Transilvania”, a afirmat primarul Bistriței, Ovidiu Crețu.

După acest moment, la Sinagogă a fost programat evenimentul cultural ”Comemorarea Holocaustului din România. Memorialistica Holocaustului. Valențe educative”, organizat de Biblioteca Județeană ”George Coșbuc”, Televiziunea Română Cluj și Comunitatea Evreilor Bistrița-Năsăud: lansarea cărții ”Auschwitz. Alive 70” (Libris Editorial), coordonator: Romeo Couți (prezentare făcută de Raluca Moldovan, Ioan Pintea, Fredi Deac), conferințele Bibliotecii cu lector univ. dr. Raluca Moldovan – ”Mărturii despre Holocaust la TVR Cluj” și proiecția unui film documentar despre Holocaust.

Președintele CJ Radu Moldovan a postat pe Facebook un mesaj cu ocazia acestei zile: ”Holocaustul a reprezentat poate cea mai neagră pată a istoriei Europei moderne, care din păcate nu a ocolit județul nostru. Doresc să îmi exprim compasiunea pentru familiile celor peste 6.000 de evrei deportați din Bistrița în lagărele de la Auschwitz – Birkenau și Transnistria, în primăvara anului 1944. Sacrificiul lor, alături de cel al milioanelor de evrei din întreaga lume. au constituit un element important pentru consolidarea unei societăți democratice. Astăzi, nu putem decât să ne aducem aminte cu tristețe de acele evenimente și să învățăm cu toții că excesele de putere, indiferent ale cui ar fi, nu trebuie tolerate sub nicio formă. Comunitatea evreiască aduce un aport valoros la binele comun și la patrimoniul cultural al județului Bistrița-Năsăud, prin urmare consider că este firesc să răspundem acestei fidelități printr-un gest de aducere aminte față de cei care au suferit pentru asumarea propriei istorii”.

”În luna octombrie 2018 se împlinesc 77 de ani de la unul dintre cele mai întunecate episoade din istoria României. În octombrie 1941, regimul Ion Antonescu declanșa faza finală a distrugerii în masă e evreilor din România și din teritoriile administrate. În iunie 1942, începea, de asemenea, deportarea romilor în Transnistria. Sute de mii dintre cei deportați au murit prin împușcare, din cauza frigului, a lipsei de hrană sau a bolilor epidemice. La 9 octombrie 1941 a început deportarea a peste 26.000 de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți, Gura Humorului și din alte localități din vecinătate către Transnistria, după ce, la 14 septembrie 1941, începuse deportarea evreilor din Basarabia și Bucovina”, a scris pe Facebook deputatul Robert Sighiartău.

La rândul său, viceprimarul Cristian Niculae a menționat pe pagina de socializare: ”Perioada Holocaustului este una de tristă amintire, o perioadă în care omenia şi normalitatea a fost înlocuită de genocid, ură şi ignoranță. Noi, ca şi comunitate, am suferit mari pierderi în acele vremuri de tristă amintire. Din Bistriţa-Năsăud au murit peste 6.000 de evrei, care au fost luaţi din casele lor şi deportaţi. Este datoria şi responsabilitatea noastră de a nu-i uita pe cei care au murit, nevinovaţi fiind, în lagărele de concentrare. Comemorarea victimelor acelor orori petrecute cu decenii în urmă reprezintă încă un pas important pentru maturizarea şi responsabilizarea societăţii româneşti. De acest moment trebuie să ne amintim şi să-l păstrăm în memoria noastră pentru ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple în viitor. Fie ca amintirea lor să rămână veșnică în inimile noastre!”.

Din Bistriţa-Năsăud, circa 7.000 de evrei au fost luaţi din casele lor în iunie 1944 şi deportaţi. Din cauza condiţiilor grele, 300 de evrei au murit şi au fost înmormântaţi în incinta lagărului într-o groapă comună. Dintre cei care au fost transportaţi cu trenurile în Germania, doar 700 au reuşit să se mai întoarcă acasă.

Eugen Gheorghe

Eugen Gheorghe

A absolvit Facultatea de Litere, Secția Română-Engleză, a Universității București. A debutat în presă în 1996 la publicația Steaua Sport Magazin. A lucrat, de-a lungul timpului, la ziarul ProSport, postul de radio Europa FM, agenția de presă Mediafax, dar și la clubul de fotbal Gloria Bistrița, unde a fost purtător de cuvânt. Din 2011 scrie la Timp Online.
Eugen Gheorghe

Google Ads

Comentarii

  1. cc

    La Bistrița a fost ocupația horthystă foarte adevărat.
    Dar Iaşi – Sculeni gropile comune au fost realizate de armata română.
    Există diferențe, dar adevărul trebuie redat în totalitate.
    Ura față de evrei a fost o constantă atunci, iar antisemitismul e încă prezent în capul unora.
    E de felicitat că autoritățile fac eforturile necesare, dar ar trebuie să fie mai consistente cu măsuri educative şi măsuri reale de protecție a drepturilor individuale.

    (4)
  2. Luke Skywalker

    Astăzi comemorăm una dintre cele mai înfiorătoare crime de care omenirea a fost capabilă. Și implicarea noastră.

    Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului (Themesko Dives vash o Poraimosko Astaripen pe Godyate în romani) este un eveniment național ținut pe 9 octombrie în România, dedicat comemorării victimelor Holocaustului și, în special, rolului României în acest episod al istoriei. În această zi, diverse ceremonii au loc în toată țara, pentru a comemora evreii și rromii care au murit în Holocaust.

    Data de 9 octombrie a fost aleasă deoarece în această zi, în 1941, a început deportarea evreilor din Bucovina în Transnistria[1]. Bucovina revenise sub administrația României conduse de Ion Antonescu în luna iunie a aceluiași an.

    Prima Zi Națională de Comemorare a Holocaustului a fost ținută în 2004.

    (3)
  3. Alex

    Numãrul evreilor români si al evreilor din teritoriile aflate sub administrație româneascã uciși în timpul Holocaustului nu a putut fi stabilit cu precizie absolutã. Dar concluzia Comisiei în acest sens este cã, în timpul Holocaustului, în România și în teritoriile aflate
    sub controlul sãu au fost uciși sau au murit între 280 000 și 380 000 de evrei români și ucraineni. În Holocaust au pierit și aproximativ 135 000 de evrei români care trãiau în Transilvania de Nord, aflatã sub conducere maghiarã, precum și 5 000 de evrei români care se aflau atunci în alte țãri din Europa.
    Referindu-se la România, Raul Hilberg a afirmat c㠄nici o țarã, în afara Germaniei, nu s-a implicat în masacrarea evreilor la o asemenea scarã”.

    (0)
  4. Alex

    Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este ziua de 27 ianuarie din fiecare an și este prima comemorare universală a victimelor Holocaustului. Această comemorare a fost decisă prin Rezoluția Adunării Generale a Națiunilor Unite numărul 60/7 din 1 noiembrie 2005. 27 ianuarie este data la care, în 1945, cel mai mare lagăr nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau (astăzi în Polonia) a fost eliberat de armata sovietică.

    (2)
  5. Ura față de evrei continuă și astăzi la Bistrița

    Ura față de evrei continuă și astăzi la Bistrița, în România și în Estul Europei. George Soros, de exemplu, este evreu. Deștept. Vreți și alte nume? Ele există.

    (-5)
    • Lucid

      Cea mai mare atacare a lui Soros a venit nu de la Bistrita ci de la un mare ziar israelian.
      Jerusalem Post in articolul Our World: Soros’s campaign of global chaos acuza pe Soros ca vrea sa distruga democratia occidentala prin o campanie de haos global.
      Bistrita chiar nu are nimic de-a face cu asta.

      (3)
    • Ura față de evrei continuă și astăzi la Bistrița

      Bistrița, nu. Însă unii bistrițeni, da!

      (-6)
    • Lucid

      Soros e acuzat tare in Israel ca a finantat multi ani grupuri antisemite care sunt impotriva statului Israel si ca vrea sa faca haos sa distruga democratia in Europa si America.
      Nu are nici o legatura cu Bistrita nici cu vreun Bistritean.

      (5)
    • cc

      Soroșist a fost și rămâne un cuvânt-înjurătură în vocabularul est-europeean.
      Deși ironic, pe la fundațiile sale pentru o societate deschisă(în spiritul filozofic popperian) a încurajat ascensiunea chiar a unor iliberali actuali celebri.
      Gen Orban să spunem.
      Dar sunt puțini care au citit pe Popper.
      Probabil opera lui a fost tradusă în tiraje reduse adresate doar celor din universități.
      Din alt punct de vedere, chiar în Israel se petrec în privința palestinienilor gesturi care pot fi considerate abuzuri, nu o spun eu o spun alții, dreptul la autoapărare creează victime nevinovate cu toate precauțiile generale luate.
      Bombardamente mai puțin precise, abuzuri ale unor soldați mai slabi cu îngerul, utilizarea disproporționată a barierelor tehnologice. Criticile au fost adresate nu doar în jurnalele israeliene sau internaționale preocupate , dar chiar dacă este să urmăriți de foști șefi ai serviciilor secrete.
      Urmăriți The Gatekeepers, veți înțelege.

      (-1)
    • cc

      Și pentru cei care avizi au dat rapid două dislike-uri automate,
      Abuzurile pot apărea oriunde, oricând- unde setup-ul și oamenii sunt slabi.
      Gen Abu-Grahib.
      Important e ca și;
      1. Unii să denunțe și să facă public abuzurile.
      2. Instituțiile se acționeze în spiritul Legii și să lucre permanent pe capitolul respectiv.
      Demonii umani sunt intriseci în noi.
      Nu în sens biblic desigur, ci în sens psihosocial presiunea grupurilor și dorința de conformitate socială duc la derapaje când regulile și limitele nu sunt clare. Și nu sunt actualizate constant.

      (1)
  6. Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari

    Cum s-au purtat românii cu evreii în timpul ultimului război puteți vedea în filmul din 2018 a lui Radu Jude. Vedeți și vă cruciți. Restul vorbe, vorbe, vorbe.

    (4)
  7. Evreii și Doina Cornea su' pat

    Prima intoxicare pe care am auzit-o în BN, prin ianuarie 1990, era că Doina Cornea stă ascunsă sub pat în cutare casă. Și sătenii vajnici dăi și caut-o și sparge geamurile acolo unde prepusa Doina sta ascunsă sub pat ca s-o poată scoate din ascunzătoarea cutărui intelectual de suprafață europeană. Acuma sunt lesbienele și gheii și Soros și Cioloș ori cine o mai fi. Norocul este că cei care se lasă duși de nas astăzi sunt din ce în ce mai puțini. Asta până o să fie confecționată viitoarea sperietoare pentru cetățenii noștri de preferință naivi.

    (2)
  8. Evreii și bistrițenii

    Atât în Evul Mediu, cât și în vremea lui Hitler, creștinii care îi ardeau pe „jidovi” pe rug ori în crematorii purtau cruce la gât și se rugau cu rugăciunile evreilor, astfel: Tatăl nostru carele ești în ceruri etc… Sunt aproape convins că astăzi, dacă ar avea ocazia, aproape 27 % din bistrițeni ar proceda cam la fel.

    (0)
  9. Anii Barbari

    Responsabilitatea directã pentru Holocaustul din România aparține exclusiv statului român condus de Antonescu.
    Atunci când România s-a aliat cu Germania nazistã în rãzboiul împotriva poporului evreu, regimul Antonescu a pornit de la ideologiile antisemite și fasciste românești prenaziste pentru a iniția și implementa Holocaustul în România. În vederea degradãrii și distrugerii evreilor aflați sub administrația sa, statul român a utilizat armata, jandarmi, polițiști, funcționari publici, jurnaliști, scriitori, studenți, primari, instituții publice și private, precum și întreprinderi industriale și comerciale. Ordinele au fost emise la București, nu la Berlin. Atunci când Guvernul Antonescu a decis sã stopeze exterminarea evreilor, aceasta a încetat. Schimbarea în politica fațã de evrei a început în octombrie 1942, înainte de eșecul de la Stalingrad, iar deportãrile s-au încheiat definitiv în martie-aprilie 1943. Au urmat discuțiile despre repatrierea evreilor deportați. Rezultatul acestei schimbãri a fost supraviețuirea a cel puțin 292 000 de evrei români.
    Dintre toți aliații Germaniei naziste, România poartã responsabilitatea pentru cea mai mare contribuție la exterminarea evreilor, în afara Germaniei însãși. Masacrele sãvârșite la Iași, Odessa, Bogdanovca, Dumanovca și Peciora sunt printre cele mai hidoase crime comise împotriva evreilor în timpul Holocaustului. România a comis un genocid împotriva evreilor, iar supraviețuirea unor evrei în anumite pãrți ale țãrii nu schimbã aceastã realitate.

    (2)
    • VASILE

      S-au facut greseli care nu pot fi uitate de catre conducatorii de atunci ai Romaniei,pentru care au si platit.Dar trebuie sa vedem si unele aspecte adevarate care s-au petrecut atunci.Din Ardealul de nord-vest ocupat prin acel odios diktat de Ungaria si ulterior de Germania au fost deportati in lagarele din Polonia cateva sute de mii de evrei transilvaneni.Din Romania cati evrei au fost deportati in lagarele de exterminare din Polonia? Si ca popor trebuie sa iertam caci nu putem perpetua o ura continua de la o generatie la alta.

      (3)
  10. Profesor

    Mai fratilor , in timpul holocaustului ,Transilvania facea parte din Ungaria s inu din Regatul Romaniei .Asa ca nu mai vorbiti prostii.

    (0)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.