La Galeria Concentric ”s-a luat Amprenta Transilvaniei”: vinurile Cramei Jelna

Merigo

(FOTO-VIDEO) Seara specială dedicată împlinirii unui an de la deschiderea Galeriei de Artă Concentric Bistrița a debutat cu o degustare de vinuri din Crama Jelna, care continuă și dezvoltă o tradiţie viticolă adormită timp de mai multe secole pentru a da ”Amprenta Transilvaniei”.

Oaspeții au putut degusta Fetească Albă, Sauvignon Blanc, Fetească Regală, Pinot Noir și Rose, Muscat Ottonel, alături de gustări asortate.

Prezentarea vinurilor a fost făcută de oenologul Cramei Jelna, Darius Pripon.

”Eu întotdeauna vinific ascultând cu atenție vocea terroir-ului. Dacă timpul și viața mi-au oferit șansa de a vinifica în mai multe zone din România (Dealu Mare, Oltina, Murfatlar), precum și din lume (Franța, Nouă Zeelandă), de a studia în România, Spania și Italia, pot să vă spun că toată această experiență binecuvântată nu a făcut altceva decât să mă smerească în fața perfecțiunii naturii, a jocului vieții din vița-de-vie și a ingineriei naturale ce alchimizeaza strugurele în vin. Astfel, în vinurile noastre veți putea regăsi tipicitatea clară de Lechința-Jelna, proaspete, acide, puternice, rafinate și aromate, precum și multe suprize venind din partea unei vinificări pro-active, și anume vinuri create cu drojdii sălbatice, indigene, altele cu drojdii selecționate, altele cu fermentație secvențială, unele lăsate la macerat în pieliță, altele în presă, altele fără macerație. Toate au fost adaptate, nu s-a urmat nicio rețetă clasică și nici nu vom urma vreuna, mereu și mereu vom încerca să surprindem perfecțiunea pe care ne-o dăruiește natura”, este crezul celui mai tânăr vinificator din România (27 de ani), Darius Pripon, originar din Cluj-Napoca.

Conform hărţilor vechi, printre care și harta iozefină (1766), pe dealurile Jelnei sunt reprezentate întinse plantaţii de viţă de vie. Îngrijite cu dragoste, cele 26 de hectare de viţă de vie, dau rod următoarelor soiuri: Sauvignon Blanc, Fetească Albă, Fetească Regală, Muscat Ottonel, Pinot Noir. În vinurile Cramei Jelna veţi putea regăsi tipicitatea de Lechinţa-Jelna și anume: prospeţime, aciditate și rafinament. Vinurile şi-au lăsat din cele mai vechi timpuri amprenta asupra acestei zone a Transilvaniei. Cea mai veche menţionare a vinurilor de Jelna a fost găsită în registrele bisericii din localitate, în care se menţionează că Petrus Murator, cel care a pictat biserica pe la 1520, a fost plătit în butoaie de vin de Jelna.

Crama Jelna are flux tehnologic de ultima oră pentru a putea valorifica strugurii la maximul lor potențial, prese pneumatice, rezervoare de inox cu temperatură controlată, filtre și instalații de spălat automate și manuale. Sterilizarea chimică și cu aburi a mediului de lucru este dovadă filozofiei și a sistemului de calitate. Crama dispune și de o zonă de maturare a vinului în barrique de lemn, o linie de îmbuteliere automată cu o dublă adiție de gaz inert, pentru a preveni o oxidare nedorită.

Familia Moldovan, care deține Crama Jelna, are 26 de hectare de viță-de-vie, vârsta medie fiind de 5 ani. Soiuri: Sauvignon Blanc, Fetească Albă, Fetească Regală, Muscat Ottonel, Pinot Noir. Urmează să fie plantate Fetească Neagră, Merlot și Cabernet Savignon, precum și Novac sau Negru de Drăgășani, în cursul acestui an. Crama produce undeva la 80.000 de sticle anual, planul fiind de a crește până la 100.000-120.000 de sticle pe an.

Eugen Gheorghe

Eugen Gheorghe

A absolvit Facultatea de Litere, Secția Română-Engleză, a Universității București. A debutat în presă în 1996 la publicația Steaua Sport Magazin. A lucrat, de-a lungul timpului, la ziarul ProSport, postul de radio Europa FM, agenția de presă Mediafax, dar și la clubul de fotbal Gloria Bistrița, unde a fost purtător de cuvânt. Din 2011 scrie la Timp Online.
Eugen Gheorghe
Jidvei

Google Ads

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.