Fosta mină de la Rodna, închisă. ”Au fost eliminate riscurile de poluare”

Holistic

S-au finalizat lucrările de remediere de la Mina Rodna – Galeria Gheorghiu (+800) – Valea Vinului, din Bistrița-Năsăud, o zonă unde au fost probleme cu scurgerile apelor de mină.

”Astfel, odată cu închiderea acesteia, au fost eliminate riscurile de poluare şi vor fi protejate mediul, populaţia şi animalele din fosta zonă minieră. Este un lucru foarte bun, comuna Rodna devenind de curând staţiune turistică de interes local, prin Hotărâre de Guvern”, spune subprefectul Ciprian Ceclan.

Foto: Instituția Prefectului

Despre minele de la Rodna

Potrivit volumului „Din istoria mineritului în România”, scris de N. Maghiar şi Şt. Geţeanu, încă „de pe vremea romanilor, la Rodna se extrăgea plumb”.

Conform sursei citate, în 1308 minele de la Rodna au devenit proprietate regală, iar în anul 1327 Carol Robert a dispus ca venitul din minerit să fie trimis reginei la Baia Mare. Ajunşi în posesia acestui ţinut, Petru Rareş şi apoi fiul lui Ilieş, au exploatat minele de aur de la Rodna.

În lucrarea „Două documente din 1774 privitoare la trecutul minerilor de la Rodna”, I. Bozoc menţionează că exploatarea minereului se făcea prin 16 galerii de coastă. În secolele XII, XIII, perimetrul minier reprezenta aproximativ 40 km pătraţi şi cuprindea şirul muntos al Beneşului, mărginit la vest de Valea Izvorului Roşu, la est de Valea Cobăşelului şi la sud de Valea Şomesului Mare. În secolul al XVIII-lea este menţionată existenţa unor topitorii care prelucrau minereurile extrase.

Exploatarea minereurilor complexe se făcea în acea perioadă în special pentru obţinerea aurului şi argintului şi mai puţin a plumbului, zincului sau cuprului. Astfel, în perioada 1853 – 1893 s-au extras 58 kg aur şi 8378 kg argint, iar între anii 1894 – 1910, 26 kg de aur şi 4037 kg de argint. Din minereul brut a rezultat 0,59 g aur/t, 70 g argint/t.

Scaderea continua a producţiei de metale, în special a celor nobile, a dus la închiderea exploatării încă din anul 1932, pe considerentul nerentabilităţii. Între anii 1941 şi 1944, germanii au redeschis minele.

Dupa anul 1950, prin lucrări sistematice de explorare, au fost identificate noi zăcăminte de minereuri complexe, astfel că perimetrul minier a fost mult extins. Pentru identificarea de noi rezerve de minereu, în anul 1951 a luat fiinţă sectorul de exploatări subordonat întreprinderii de Explorări Miniere nr. 2 Bucovina, cu sediul la Baia Borşa, care în anul 1972 a devenit Secţia de Prospecţiuni şi Explorari Geologice, cu sediul la Cluj- Napoca (I.P.E.G.).

Pe lânga mina Valea Vinului, în anul 1973 a început exploatarea minereului la a doua mină din perimetrul rodnean – Valea Blaznei, iar în anul 1981, secţia I.P.E.G. Rodna a predat spre exploatare a treia mina – Făget – Valea Mare, între cotele 800 şi 1300 m, cu orizonturi pe verticală, din 50 în 50 m.

În anul 1973 s-a dat în folosinţă Uzina de Preparare a Minereurilor Complexe din Rodna, cu o capacitate de 5000 t/zi.

La minele rodnene s-a născut, în premieră pe ţară, metoda de extracţie cu front lung pe înclinare, susţinut de stâlpi hidraulici şi pilieri naturali.

Google Ads-sub articol

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.