Ce a fost cândva Poşta Veche. Istoria interesantă a unei clădiri frumoase din Bistriţa (FOTO)

La 9 octombrie se sărbătorește Ziua Mondială a Poştei, o bună ocazie să aflăm un amănunt interesant legat de clădirea cunoscută sub denumirea de Poşta Veche. Prof.univ. dr. Mircea Gelu Buta, autorul cărţii „Românii din Bistriţa”, a spus că acest imobil i-a aparţinut unui avocat din Bistriţa care se învârtea în cercuri înalte, alături de personalităţi ale epocii.

„Poşta Veche a fost casa unui avocat român, Demetriu Ciuta. Şi-a făcut casa din banii lui. Nu era un oarecare. Apare într-o fotografie la masă cu George Coşbuc, cu Vaida Voevod, cu Ioan Luca Caragiale. Eu am publicat, în Arhivele Bistriţei, frumoasa poveste a întâlnirii lor. Elena Dan era fata lui Ciuta din a doua căsătorie. S-a căsătorit cu avocatul Dan şi au construit împreună casa în care a funcţionat până nu demult Biblioteca Judeţeană. Probabil terenul era comun. Văduva lui Ciuta a vândut în 1930 clădirea unde s-a înfiinţat Poşta, iar copiii s-au retras în clădirea unde a fost biblioteca. Deci, iată, sunt vestigii de români”, a spus prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta.

Avocatul era originar din Rebrişoara. A studiat dreptul la Cluj, a devenit doctor în ştiinţe juridice. A fost unul dintre cei mai solicitaţi avocaţi ai vremii şi aşa se explică averea frumoasă pe care a dobândit-o. A luptat pentru pentru Unirea din 1918.

Totodată, prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta a amintit şi de casa de peste drum de Poşta Veche, despre care a spus că a fost făcută din piatra ce alcătuia Poarta Spitalului. Proprietarul casei era un consilier la primărie. Toate aceste informaţii şi multe alte mărturii şi documente interesante se găsesc în cartea „Românii din Bistriţa”, lansată luni seara la Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc”.

 

În fotografia făcută la 1911, Demetriu Ciuta apare alături de scriitorii Ion Luca Caragiale, George Coşbuc şi de omul politic Alexandru Vaida-Voevod, de profesie medic.

Fotografia a fost realizată la Karlsbad, staţiune balneară din Cehia, unde Vaida-Voevod a lucrat în tinereţe ca medic balneolog.

Cristiana Sabău

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Google Ads

Comentarii

  1. Gânditorul de la Hamangia

    Vreau să „spun” că istoria adevărată este ştiinţă şi nu literatură beletristică. Datele şi faptele istorice trebuie să fie bazate pe izvoare istorice certe, confirmate oficial sau cele arheologice prin determinarea vechimii, care se poate stabili cu ajutorul tehnicii contemporane cu o marjă de plus-minus 3 ani. Istoria nu este nici poveste, aşa cum rezultă din citatul următor : „A fost proprietarul clădirii Poşta Veche”
    De numele lui Demetriu Ciuta se leagă două clădiri emblematice din Bistriţa: Poşta Veche şi clădirea în care a funţionat, înainte, Biblioteca Judeţeană. Se spune că aceste două clădiri erau ale lui şi au ajuns, ulterior, în posesia statului. „A fost o personalitate marcantă a secolului XX şi pe vremea aceea era unul dintre cei mai solicitaţi avocaţi, aşa se explică faptul că era un om foarte bogat şi poseda mai multe case în Bistriţa“, a explicat profesorul Leon Muthi.” Acest citat reprezintă un pasaj din articolul apărut în Observator de Bistriţa, scris de către Veronica Petruţ (categoria Diversitate), publicat în data de 24.09.2014, sub titlul „Povestea avocatului bistriţean dintr-o fotografie nepreţuită. Alături de Caragiale, Coşbuc şi Vaida-Voievod, la o bere pe o terasă dintr-o staţiune balneară. Cu câteva pasaje mai sus se dă şi sursa din care rezultă povestea acestei fotografii: „Volumul Constantin Pavel – Întemeietorul, coordonat de Mircea Gelu Buta, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2011, pp. 25-32”. Unde este argumentul autenticităţii ? În istorie nu poţi scrie ce vrei din ceea ce ai auzit, trebuie să ai argumente prin care să se poată verifica autenticitatea celor spuse. Nu sunt istoric, dar în timpul studiilor mele mi-am însuşit legea de bază a istoriei : să specifici sursele, izvoarele utilizate, care să fie verificabile, altfel „istoria” devine o poveste care serveşte unui scop personal, respectiv dispare obiectivitatea, echidistanţa, caz în care este vorba de „propagandă” şi nu de ştiinţă, ci de manipularea maselor. Te păcăleşti pe tine însuţi, dar şi pe alţii, care-ţi citesc lucrările.

    (12)
    • Ioan Adrian Rus

      Domnule vorbesti ca sa nu taci. Rasfoieste cartea si o sa vezi cate surse bibliografice are.

      (1)
  2. pibreagul

    Falsificarea istoriei in stil national-sovinist á la Buta. Cladirea in care a functionat pana in 1918 Directia Postei si a Finantelor a fost construita de statul austro-ungar, iar cladirea vizavi a fost construita in anul 1864 de catre Michael Textoris, al carui nume se poate citi din nou pe cladire, dupa ce cladirea a fost restaurata. Bineinteles ca d-l Buta nu mentioneaza ca aceasta cladire a fost a unui sas, si vorbeste de doar de „un consilier la primarie”.
    Asteptam cu nerabdare momentul in care d-l Buta ne va lamuri ca si Biserica Evanghelica, cladirea in care functioneaza Colagiul National „Liviu Rebreanu” si Palatul Culturii au fost construite de fapt de romani.

    Pribeagul

    (2)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.