Expoziția ”Memorandul românilor din Transilvania – 125 de ani”, la Muzeul Bistrița

În șirul de manifestări dedicate Centenarului, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei vernisează joi 5 octombrie, ora 13.00 la Muzeul Județean Bistrița expoziția ”Memorandul românilor din Transilvania – 125 de ani”.

Bazată pe o amplă documentare, incluzând piese ce au aparținut elitei românești a momentului, expoziția evocă cea mai importantă acțiune politică a românilor  transilvăneni din a doua jumătate a secolului XIX.

Memorandul din 1892, prin programul adoptat și înaintat împăratului, prin ampla mobilizare națională și ecoul său pe plan național și internațional, a canalizat acțiunile spre realizarea edificiului național unitar desăvârșit în anul 1918. Așa cum afirma Gerasim Domide în timpul procesului, Memorandul nu a fost decât „expresia sentimentelor întregului popor român”, iar Ioan Rațiu, președintele Partidului Național Român  spunea că „Ceea ce se discută aici este însăși existența poporului român. Existența unui popor nu se discută, se afirmă!”, precizează Complexul Muzeal BN.

Eugen Gheorghe

Eugen Gheorghe

A absolvit Facultatea de Litere, Secția Română-Engleză, a Universității București. A debutat în presă în 1996 la publicația Steaua Sport Magazin. A lucrat, de-a lungul timpului, la ziarul ProSport, postul de radio Europa FM, agenția de presă Mediafax, dar și la clubul de fotbal Gloria Bistrița, unde a fost purtător de cuvânt. Din 2011 scrie la Timp Online.
Eugen Gheorghe

Google Ads

Comentarii

  1. Victor

    Foarte frumos, felicitari! Completez cu cateva informatii pe care cu siguranta nu le veti afla din expozitie si nici din alocutiunile inaugurale:

    Memorandumul a fost semnat și înaintat împăratului Austro-Ungariei Franz Josef de un comitet format din membri ai Partidului Național Român:
    Ioan Rațiu – președinte de religie greco-catolica – studiile medii le-a efectuat la Gimnaziul Greco-catolic din Blaj și la Liceul Piarist din Cluj, iar în 1847 a fost admis la seminariul teologic din Blaj, de unde episcopul Ioan Lemeni l-a trimis la seminariul central din Budapesta
    Gheorghe Pop de Băsești – vicepresedinte de religie greco-catolica și-a donat întreaga sa avere Mitropoliei Greco-Catolice a Blajului „cu acel scop și acel mandat ca, din această avere, să se înființeze spre mărirea Atotputernicului Dumnezeu și în favorul dezvoltării culturale a poporului român o fundație perpetuă și neschimbată”, iar „scopul fundației va fi promovarea culturii poporului românesc”.
    Vasile Lucaciu – secretar general – preot paroh greco-catolic în Șișești, unde a ridicat o biserică monumentală sfințită la 15 august 1890, dedicată unirii tuturor românilor. Avea liceul și studii teologice făcute la Roma, unde a luat și doctoratul.
    Printre membrii semnatari:
    Protopopul greco-catolic al Năsăudului si memorandistul Gherasim Domide nascut la Rodna
    Misiunea elaborării unor proiecte (separate) de memorand este încredinţată lui Aurel Mureşianu şi Iuliu Coroianu. În februarie 1888, Iuliu Coroianu realizează proiectul. În urma unui schimb de scrisori între cei doi, se decide ca proiectul final să fie urgent definitivat de Aurel Mureşianu. Până la urmă, Mureşianu îşi retrage lucrarea, revenind misiunea lui Coroianu să redacteze Memorandum-ul.
    Aurel Muresianu – din familia Muresienilor originara din Rebrisoara judetul Bistrita-Nasaud, greco-catolici, fiul lui Iacob Muresianu (varul lui Andrei Muresianu) profesor de muzică vocală şi instrumentală la Şcolile din Blaj
    Iuliu Coroianu, fiul lui Dumitru Coroianu, a fost protopop român unit (greco-catolic) de Craidorolț

    (3)
  2. iuliu

    ,Biruinţa prin eşec’ , tactica mişcării memorandiste, a dus la creşterea
    conştiinţei unităţii naţionale şi radicalizarea mişcării de eliberare
    naţională 71. Ea a constituit pasul, trecut cu succes, dar prin aprigă şi
    continuă luptă. spre făurirea statului naţional unitar român, pasul spre
    Unirea de la 1Decemhrie 1 9 1 8.
    (TRAIAN BALAN- Aspecte privind miscarea memorandista in tinutul Bistritei si Nasaudului (1884-1895)
    Vezi: File de istorie, 1989-6 [1] PDF (pag. 171-180)

    (2)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.