Europarlamentarul PNL Daniel Buda dă veşti nu tocmai bune despre subvenţiile din agricultură

Merigo

România trebuie să atragă cât mai multe fonduri pentru agricultură până în 2020, spune europarlamentarul Daniel Buda. Vor exista plăţi directe şi după acest an, însă fondurile vor fi mult mai mici fiindcă Europa se confruntă cu fenomenul Brexit şi migraţia.

„Plăţile directe vor exista şi după 2020. Sigur că este foarte important cuantumul lor. Pentru noi este o preocupare majoră pentru a se elimina criteriul istoric, şi cred că vom reuşi acest lucru, astfel încât să încercăm nu neapărat egalizarea subvenţiilor – că nu trăim într-o bulă în care să spunem că noi putem, noi facem şi noi dregem – ci să uniformizăm cât se poate aceste subvenţii între fermierii din vest şi cei din est. Este nevoie de aceleaşi subvenţii prin care să fie sprijinit sectorul agricol. Noi, românii, primim 150-160 de euro subvenţie în agricultură, pe când polonezul sau francezul primeşte în jur de 450 de euro. Nu are cum fi fermierul român competitiv. În acelaşi timp, să ne mobilăm fermele cu maşini şi utilaje care să ne permită să fim performanţi pe piaţă. Noi culegm fructele cu mâna, iar în Europa se culeg fructele cu maşini care le şi sortează. Care e preţul de cost?”, s-a întrebat el retoric.

Potrivit europarlamentarului, dacă România nu va profita de această perioadă ca să absoardă cât mai multe fonduri europene până în 2020, după acest an, subvenţiile vor scădea. „După 2020, din păcate, anvelopa financiară nu va fi cea de astăzi fiindcă avem Brexit care se va lăsa, cu siguranţă, cu tăieri de fonduri. Agricultura şi politica de coeziune va fi prima vizată fiindcă nu prea au de unde să taie, plus că au apărut noi provocări în spaţiul european, cum ar fi fenomenul migraţiei”.

În acelaşi timp, Daniel Buda a atras atenţia că trebuie rezolvată urgent problema cadastrului fiindcă nu vor mai fi daţi bani dacă această problemă nu e rezolvată. „Nu suntem în stare să măsurăm România asta cu GPS? Nu se face asta fiindcă sunt foarte multe terenuri care sunt puse la subvenţie, dar ele nu există. Dacă nu facem cadastrul până în 2020, putem să ne batem noi europarlamentarii să venim cu plăţi directe. Ele sunt corelate de alte aspecte ce ţin de nivel naţional”.

Daniel Buda a mai susţinut că subvenţiile trebuie să meargă la cei care lucrează efectiv pământul ca fermieri activi, nu la cei care stau în oraşe, în apartamente. „Subvenţiile agricole să meargă la cei care lucrează terenul. Nu facem ajutoare sociale mascate. Cei care stau în apartamente îşi iau subvenţiile şi sunt la fel ca şi cei de o anumită etnie care merg la primărie după ajutor social. Eu nu vreau să se întâmple asta. Vreau ca subvenţiile să ajungă la acele persoane care muncesc pământul. De aceea ne interesează să definim fermierul activ, iar subvenţiile să meargă la ei, nu la samsarii de terenuri”.

Conform acestuia, primele zece firme care deţin pământ în România şi iau subvenţii sunt din afara UE, din ţări precum Liban, China, etc. În opinia lui, vânzarea terenurilor către străini trebuie reglementată pentru a nu fi atât de uşor înstrăinat pământul, deja 43% din suprafaţă fiind vândută străinilor.

Marţi, Daniel Buda, împreună cu deputatul PNL de Cluj, Adrian Oros, şi cu liberali din judeţ, a făcut o vizită în ferme mici şi mijlocii de pe Valea Şieului şi Budacului, europarlamentarul fiind interesat de felul în care fermierii din judeţ văd noua politică agrară comună.

Daniel Buda se gândește la un nou mandat de europarlamentar: ”Da, m-am gândit la o nouă candidatură. Evident că doresc să obțin un nou mandat. În primul mandat cam înveți cu ce se mănâncă acele structuri stufoase. Sigur, eu îmi doresc să merg, va fi o decizie a partidului. Una este să vreau eu, trebuie să vrea și partidul. Eficiența maximă în Parlamentul European poți să o dai de la al doilea mandat încolo, începi să stăpânești mecanismele, să te faci cunoscut pe problemele care îți sunt încredințate pentru a fi dezbătute. Da, vreau să mă duc, chiar cred că pot fi de folos României acolo. N-am venit în politică fiindcă n-am loc de muncă, sunt notar, predau și pe la facultate, dar este o chestiune care îmi place foarte mult, sectorul agricol este în suferință și eu cred că este nevoie de oamenic are să cunoască problemele din teren și să transpunătoate aceste lucruri în regulamentele și directivele europene. Așa cum am spus, va fi decizia partidului”.

Cristiana Sabău

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Google Ads

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.