De ce nu trebuie schimbate regulile. Câinii de la stânele din Munţii Rodnei atacă iezii de capră neagră

Holistic
Regulile din Parcul Naţional Munţii Rodnei nu trebuie schimbate după bunul plac al administraţiei judeţene, al primarilor sau al oierilor fiindcă acestea sunt făcute pentru a apăra un ecosistem fragil. Păşunatul excesiv din anumite zone ale Munţilor Rodnei a făcut ravagii, distrugând flora şi punând în pericol inclusiv iezii de capră neagră. Cererile primarilor nu sunt de "bun simţ"!

Preşedintele CJ Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan, a anunţat că luni va discuta cu specialiştii despre posibila preluare în administrarea CJ a Parcului Naţional Munţii Rodnei.

 “Vreau să văd puncte tari, puncte slabe, costuri, condiţii. Luni voi avea un raport pe această temă. (…)  Toate cererile făcute de proprietarii de păduri, respectiv primarii, sunt cereri de bun simţ, adică lăsaţi-ne să facem ce facem de sute de ani: să mergem cu oile în păşunile alpine. (…) Luni am discuţii cu specialiştii pe modelele unor documente care au început să fie făcute în ţară. În condiţiile în care vom vedea că putem sprijini administraţiile locale şi cetăţenii care au proprietăţi acolo, voi propune CJ să preluăm Parcul Naţional Munţii Rodnei”, a spus Radu Moldovan.

Întrucât considerăm că Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei a procedat corect până acum şi că orice excepţie de la regulile instituite în parc ar avea consecinţe grave, prezentăm, în cele ce urmează câteva paragrafe din Planul de management al Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei pe 2014 referitoare la păşunat.

“Păşunatul constituie o îndeletnicire străveche, tradiţională. Păşunile sunt menţinute într-o stare de conservare destul de bună, cu toate că există mici suprafeţe în parc unde se manifestă suprapăşunatul. (…) O problemă o constituie faptul că ultimele studii silvo-pastorale ale păşunilor primăriilor din Bistriţa-Năsăud datează din 1986, iar pentru Primăria Borşa amenajamentul silvo-pastoral a fost întocmit în anul 1994, fiind necesară reactualizarea lor. Capacitatea de păşunat stabilită conform acestor studii este mai mare decât numărul de animale care păşunează în momentul de faţă în parc. Există situaţii în care anumite zone mai puţin importante din parc rămân nepăşunate, iar zone importante din punct de vedere al biodiversităţii sunt păşunate. Se poate spune că pe anumite suprafeţe există suprapăşunat şi acolo se reduce drastic biodiversitatea păşunilor, se reduc speciile furajere din pajişti, apare concurenţa pentru hrană cu animalele sălbatice, perturbându-se astfel activitatea faunei sălbatice.

O altă problemă este supratârlirea din jurul stânelor. Ca urmare a supratârlirii, se ajunge la apariţia unor specii de plante nitrofile (Urtica dioica, Rumex alpinus), tasarea solului, poluarea solului cu substanţe organice provenite din dejecţii. De asemenea, se constată în ultimul timp o concentrare a animalelor care păşunează în anumite zone, peste încărcătura normală, stabilită prin studii de amenajare silvopastorală, în timp ce alte păşuni rămân nepopulate cu animale. Este cazul stânelor de la Izvorul Cailor şi Ştiol, acest lucru fiind determinat de accesul facil la stână.

Pe viitor se impune un management activ pe acest segment de activitate, pentru a normaliza activitatea respectivă ca număr UVM raportat la capacitatea de suport a păşunilor respective. Tot în zona Ştiol- Izvorul Cailor se vor perimetra GIS suprafeţele protejate mlaştinile oligotrofe, rezervaţia Ştiinţifică Piatra Rea, urmând ca păşunatul să fie interzis în aceste zone şi să se recalculeze capacitatea de suport a păşunilor respective (UVM / păşune). Refacerea de stâne şi adăposturi silvopastorale pe vechiul amplasament se va face doar cu aprobarea Consiliului Ştiinţific al PNMR. Câinii de la stâne, aflaţi într-un număr mare, precum şi lipsa jujeelor constituie o ameninţare pentru turişti şi pentru animalele sălbatice, în special iezii de capră neagră, căprior sau cerb carpatin”.

Iată aşadar doar câteva argumente împotriva cererilor de “bun simţ” ale primarilor sau proprietarilor de păduri din Parcul Naţional Munţii Rodnei.  Vă reamintim că, din cauza faptului că omul a intervenit mult prea brutal şi a distrus habitate, capra neagră a dispărut o vreme din Munţii Rodnei. În anul 1972,  zona a fost populată cu peste 700 de exemplare de capră neagră. Costurile repopulării au fost imense, fiecare exemplar necesitând 60.000 lei, resurse echivalente, în vremea aceea, cu preţul unui autovehicul Dacia, sau cu venitul mediu pentru o persoana pe circa 30 de luni. Ultima populare a PNMR cu capre negre s-a făcut în 2005. Atunci au fost aduse 8 capre, câte 4 din Munţii Bucegi, respectiv Munţii Retezat. Două din caprele aduse din Bucegi au murit însă cel mai probabil din cauza stresului la care au fost supuse, întreaga procedură de prindere şi transport durând peste 25 de ore.

Efectivul optim de capre negre stabilit pentru masiv este de 350 exemplare, dar suntem încă departe de situaţia ideală.

Cristiana Sabău

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Comentarii

  1. Marius Bratfalean

    Auzi la ei: „se vor perimetra GIS suprafeţele protejate mlaştinile oligotrofe …” …
    Acuma chiar că par intelectuali care stiu ce vor si care vor binele națiuni!!! După doi- trei ani vor apărea in declaratiile de avere ale edililor, o vilă si o mașină cumpărate cu banii soțiilor, bineînțeles …

    (0)
  2. mircea

    Parcul Național Muntii Rodnei trebuie privit ca o arie protejată unitara (parc național) care se intinde pe teritoriile a două județe: Bistrița-Năsăud și Maramureș. De altfel, scopul unei arii prtejate este conservarea diversitatii floristice si faunistice aparte. Dintre speciile de animale salbatice, nu doar capra neagra este protejata in Muntii Rodnei. Insa cea mai importanta bogatie este flora specifica acestei zone. In conditii de pasunat multe specii ar fi amenintate cu disparitia. Si fiindca veni vorba de diversitatea floristica, exista o lucrare a regretatului profesor Livius Gubesch, intitulata „Excursii botanice în Munţii Rodnei” aparuta in revista „Natura” seria biologie-nr. 3/1968. In aceasta lucrare sunt prezentate speciile de plante din Muntii Rodnei cu perioada lor de inflorire. Intre acestea se numara si narcisele sălbatice din poiana de pe Masivul Saca.

    (0)
  3. vizitator

    Auzi mai, nesatulele, vrei sa distrugi si padurile din PNMR. Nu-ti este de ajuns. Asta-i interesul, nu pasunatul. Se adauga si vanatul.

    (0)
  4. vizitator

    Auzi mai, nesatulule, vrei sa distrugi si padurile din PNMR? Nu-ti este de ajuns?Asta-i interesul, nu pasunatul! Se adauga si vanatul.

    (0)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.