Timp de gândire

De ce nu-mi mai plac festivalurile

Nu-mi mai plac pentru că toate sunt la fel. Și nu mă refer la faptul că ediția dintr-un an seamănă la indigo cu cea de anul trecut. Mă refer la faptul că, indiferent de temă, toate festivalurile din Bistrița sunt la fel și niciunuia nu-i lipsește parada și târgul.

Fără nici cea mai mică dorință de a subestima eforturile organizatorilor (nu cred că e simplu să le faci, nu-mi dau seama cât de profitabil e) îmi declar public nemulțumirea față de lipsa de viziune și diversitate. Nu-mi doresc să prăjim 5000 de pui pe o tavă sau să coacem cel mai lung cozonac din istorie, dar nu știu de ce parcă m-am plictisit de același tipar pus pe fiecare eveniment: scenă în centru, tarabe, muzică în boxe, paradă, caii lui Jack sau trăsurile de la Beclean, angajații Casei de Cultură cu rudele lor costumați cum se cere, același tipar.

Dacă oamenii (organizatorii –n.r) le-ar face din banii lor, nu m-aș obosi să analizez aici nimic, dar toate sunt făcute cu bani publici. Sunt curioasă cât s-a cheltuit pe același festival multiplicat cu zece și de ce nu s-au pus toți banii la un loc pentru un singur festival, dar bun, bine promovat peste tot în țară (vezi cazul Peninsula) care să aducă mulți turiști, să umple hotelurile și Bistrița să conteze pe hartă cât o mai fi să conteze.

Nu mai departe de azi. Nu fără motiv am fost atentă la parada de la Festivalul Bistrița medievală. Mi se pare în continuare ridicol ca într-un oraș în care sunt „n” școli care au trupe de teatru, directorul Casei de Cultură, să se costumeze în mușchetar și să mărșăluiască falnic, urmat de toți angajații instituției pe care o conduce, unii oameni care mai au puțin până la pensie, vizibil jenați de ultimele mențiuni din fișa postului.  Nu am înțeles prea bine nici logica paradei. De ce primarul actual a trebuit să meargă tot orașul pe jos, iar judele de altădată s-a plimbat, bine merci, cu trăsura într-o companie feminină. Nu am priceput nici tărăboiul, în sensul că unii băteau din tobe, alții cântau din cimpoi și-n final cânta fanfara. Fiecare cu ritmul și melodia lui.

Mă rog. Poate că am îmbătrânit și nu mai sunt capabilă să gust spectacolul public. Mi-aș dori însă mai puțină hărmălaie, mai multă creație și diversitate. O să mi se spună că asta vrea lumea și că asta îi oferim. Nu știu dacă este așa. Nu-mi amintesc să se fi făcut vreodată un sondaj din care să reiasă ce vrea cu adevărat lumea. Cred că pe nimeni nu interesează de fapt nici ce vrea lumea, nici că lucrurile se repetă.

Din păcate, în felul acesta nu vom reuși niciodată să ne construim vreo identitate.

3 comentarii

  • Sunt de acord cu observatiile Cristianei in privinta acestor festivaluri. Personal astazi nu am asistat la parada, dar am vazut cateva fotografii pe online-uri. Ce penibil si jenant sa-l vedem pe Petre Petruse la batranete, costumat ca un ciumpalac, dupa ce toata viata el a reprezentat intr-un mod respectabil traditiile si costumul popular romanesc. Bine ca nu le-au pus si pe femeile de serviciu sa se imbrace in domnite. Si cu festivalul interetnic sau Pfingstfest e aceeasi problema. De ce sa ne costumam noi si sa imitam intr-un mod atat de fals si penibil niste dansuri rusesti, italiene, etc…? Mai bine ne-am concentra pe Nunta Zamfirei de exemplu, sa avem o mai buna organizare, si sa vina strainii sa isi prezinte dansurile lor. La fel si banii ar trebui concentrati pe 2-3 festivaluri de valoare, dar care sa fie si reprezentative pentru Bistrita, Nunta Zamfirei de exemplu, care este un festival de traditie si ar trebui sa aiba o amploare mai mare, astfel incat oricui din tara si chiar din strainatate cand aude „Nunta Zamfirei” sa i se aprinda un beculet in cap: Bistrita !

  • City marketing: ansamblul initiativelor luate in vederea atragerii de resurse financiare, umane sau de turisti
    Sa fie ! Sa facem !

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS