De ce este revoluționar proiectul de regularizare a râului Bistrița Ardeleană

Holistic

Proiectul de regularizare a râului Bistrița Ardeleană pe o lungime de 51 de km de la barajul Colibița până la confluența cu râul Șieu este unul revoluționar fiindcă, pentru prima oară în România, se vor folosi materiale propice dezvoltării biodiversității, a spus directorul Agenției pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud, Sever Roman.

La ședința Colegiului prefectural de miercuri, prefectul Ovidiu Frenț a deschis discuția despre investiția pe care Ministerul Apelor și Pădurilor o face la acumularea Colibița și în regularizarea râului Bistrița Ardeleană.

”Din păcate, s-a folosit până și acest proiect pentru obținerea de capital politic chiar de către unele ONG-uri care sunt afiliate unor mișcări politice, ONG-uri care s-au opus și se vor opune în continuare din ceea ce am văzut acestui proiect care presupune siguranța a peste 114.000 de locuitori în aval de barajul Colibița. Până în această etapă, proiectul a parcurs absolut legal toate condiționalitățile, inclusiv cele legate de asistența tehnică oferită de JASPERS (parteneriat de asistență tehnică între trei membri: Comisia Europeană, BEI și BERD – nr.) care sunt foarte riguroși în a solicita soluții care să nu afecteze biodiversitatea. Era absolut necesar acest proiect și, cu cât se derulează mai repede, cu atât mai bine chiar dacă pe unii îi deranjează”, a spus prefectul Ovidiu Frenț.

Directorul Agenției pentru Protecție a Mediului Bistrița-Năsăud, Sever Roman, a intervenit la rândul lui în discuție și a spus că instituția pe care o conduce a emis un acord de mediu revizuit în luna ianuarie 2019, în fapt o decizie de reîncadrare a proiectului cu noile lucrări propuse față de acordul de mediu emis în noiembrie 2017.

”Am hotărât că aceste lucrări noi propuse vor fi fără evaluarea imapctului de mediu și fără evaluarea adecvată. Acest proiect a parcurs toate procedurile legale din iulie 2015 de când a intrat spre analiză, beneficiarul proiectului fiind Administrația Bazinală Someș-Tisa de la Cluj. E un singur proiect cu două componente: prima cu refacerea măștii barajului și a tuturor hidroagregatelor și a doua de refacere a malurilor și regularizare a râului împotriva inundațiilor pe o lungime de 51 de km de la barajul Colibița până la confluența cu râul Șieu. Este pentru prima dată în România când se vor folosi materiale prietenoase cu mediul, materiale ecologice, revoluționare și, mai mult decât atât, se vor institui opt zone umede, prietenoase cu mediul și propice dezvoltării biodiversității în aval de acumularea Colibița. Deci folosește toate recomandările JASPERS ”, a spus Sever Roman, menținând cu APM a primit o plângere prealabilă de la Coaliția Natura 2000 pentru acest acord de mediu revizuit.

”E dreptul oricui să conteste orice în instanța de contencios administrativ, dar la acest proiect au lucrat sute de specialiști mii de ore de muncă în trei ani și jumătate. Având în vedere cele patru studii de evaluare adecvată, de evaluare a impactului de mediu, a impactului de apă și a studiilor care țin de schimbările climatice proiectul, din punctul nostru de vedere, a fost suprareglementat și nu întâmpină nicio problemă din punctul de vedere al protecției mediului”, a spus Sever Roman.

Ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, a prezentat într-o conferință de presă detaliile tehnice ale proiectului ”Mărirea gradului de siguranță a Acumulării Colibița, județul Bistrița-Năsăud”, în valoare de 235 milioane lei (50 milioane euro), finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Google Ads-sub articol

Comentarii

  1. Elena

    In momentul in care distrugi natura si inlocuiesti un habitat cu niste „materiale”, doar ca sa ai pretext sa deturnezi banii europeni, mai conteaza care sunt aceste materiale? Daca cineva ititaie gatul, mai conteaza din ce este facut cutitul?

    (2)
  2. gânditorul de la Hamangia

    Dar chiar așa, puteți să numiți ce înțelegeți prin expresia ”materiale revoluționare” deoarece nu știm care sunt ideile domniilor voastre și care este realitatea. Dacă vreți să spuneți că se vor utiliza materiale naturale, existente de când lumea, unde-i ”revoluția”, iar în cazul când materialele vor fi sintetice, cu atât mai mult nu este nimic revoluționar în ceea ce afirmați. Încercați să vă exprimați românește, deoarece exagerările domniilor voastre ne induc în minte altceva decât ați gândit, nu mai puteți ”prosti” lumea cu cuvinte, care vi se par pompoase !!!

    (5)
  3. Ovidiu

    Proiect pilot si revolutionar a fost si adunarea gunoaielor in jud BN.A fost un proiect implementat tot de ciuma rosie si asociatii.A
    c elasi rezultat va fi si cu actualul proiect.

    (4)
  4. Valy

    Proiectul de regularizare a raului Bistrita este o solutie pentru amenajarea malurilor pe portiunea in care este strabatut orasul.
    In special pentru sudul orasului “piesa de rezistenta” ramane raul Bistrita. Prin urmare pentru aceasta portiune, ar putea fi luat in considerare un proiect mai complex de amenajare si regularizare a cursului raului Bistrita de la intrarea in Unirea si pana la iesirea din Sarata. Acest proiect ar trebui sa aiba drept prioritate un lac penrtu decantarea apei in amonte de Unirea, astfel incat orasul sa fie strabatut din nou de o apa limpede. De asemenea, amenajarea malurilor raului ar putea include o artera de circulatie de tip splai pe malul stang al apei.
    In acest sens exista un proiect mai vechi pentru portiunea dintre podul Jelnii si podul Budacului de amenajare a malurilor râului Bistrita pe la poalele padurii Codrisor (vezi pe internet : P.U.Z. Bistrita ‘ Dealul Codrisor’ (Codrisor Hill). In acelasi mod ar putea fi intocmite proiecte pentru alte portiuni ale malurilor râului, fiecare cu particularitatile sale. Functia de baza pentru calea rutiera splai trebuie sa ramana legatura intre principalele locuri de agrement, avand in vedere ca râul trece pe langa parcul municipal, parcul tineretului si lacul MHC (din pacate uitat in paragina de prea multa vreme). In acelasi timp, odata cu amenajarea malurilor râului, chiar si pe malul drept al apei ar putea sa rezulte o artera de circulatie de tip splai pe anumite portiuni care sa includa cel putin o pista de biciclete si care sa lege zonele de agrement de la Unirea la Viisoara.

    (5)
  5. marius

    Din cate stim prefectul este apolitic,dar banuiesc ca trebuie sa justifice sutele de milioane salarii!! Ce inundatii visati, daca dai drumul la apa cand vrei de la baraj?Odata ce ai scormonit in malul unui rau,format in sute(mii) de ani,cum vrei sa si revina mediul rapid?Am vazut pe youtube studii facute in Germania care demonstreaza dezastrul produs de amenajarea malurilor raurilor.De ex.indreptarea malului(inlaturarea meandrelor naturale) este un dezastru pt mediul respectiv.Dar ce treaba are ciuma rosie cu asta?Ei trebuie sa scoata,sa scoata,pana se umfla si explodeaza!!

    (2)
  6. pensionar

    marius esti mic copil. Prefectul face parte cu arme si bagaje fix din ciuma rosie. Ca asa cere legea doar sa te declari apolitic asta este doar pentru fraieri si asistati.

    (5)

Lasă un răspuns la Ovidiu Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.