Actualitate

Cum vrea Primăria să pună în valoare Cetatea Medievală Bistrița

Primăria Bistrița a comandat elaborarea documentației tehnico-economice pentru obiectivul de investiții ”Cetatea Medievală Bistrița – punerea în valoare a patrimoniului cultural”, valoarea estimată a proiectării fiind de peste 731.000 lei.

Municipalitatea vrea să acceseze fonduri europene pentru acest proiect, scopul fiind o creşterea medie a numărului anual de vizitatori la obiectivul de patrimoniu cu peste 5%: ”Continuarea dezvoltării zonei istorice prin punerea în valoare a zidului cetăţii ar duce la valorificarea unor spaţii neglijate în prezent şi unificarea centrului istoric”.

1 cetate zid schitaReperele traseului Cetății Bistrița au fost identificate prin studiul “Punerea în valoare a Cetății Bistrița” – studiu arheologic elaborat de SC Creativ SRL. Lungimea aproximativă a traseului Zidului Cetății este de 2.500 m. Continuarea dezvoltării zonei istorice prin punerea în valoare a zidului cetăţii ar duce la valorificarea unor spaţii neglijate în prezent şi unificarea centrului istoric.

Principiile intervenţiei de regenerare urbană a traseului zidului: activarea unor spaţii care sunt în relaţionare cu zidul cetăţii ar duce la evidenţierea și valorizarea zidului medieval în contextul urban al orașului actual, modern; o reconstruire a zidului ar fi împotriva principiilor actuale de intervenţie asupra monumentelor istorice, astfel încât vor fi restaurate fragmentele de zid existente la această dată și va fi marcat în pardoseală (sau alte soluţii) traseul zidului acolo unde există indicii că acesta a existat în spaţiul public; zona intramuros adiacentă zidului cetăţii va fi tratată mineral (pavaj din piatră naturală – zona din vecinătatea Casei de Cultură ar putea deveni o curte a artelor prin eliminarea anexelor parazitare și redeschiderea accesului) iar zona extramuros va fi tratată verde (amenajarea unor spaţii verzi educaţionale în vecinătate, amenajări peisagistice etc); traseul zidului cetății pe bulevardul Republicii va separa țesutul urban vechi compact de ţesutul nou al vilelor și locuinţelor colective, va fi marcat traseul Zidului Cetăţii pe spaţiul public, intervenţiile făcându-se în întregime asupra căilor pietonale, pistelor de cicliști și a spaţiului verde.

2 cetate zid schitaPropuneri de intervenţie:

– Indicarea (semnalizarea prin aplicarea pe ziduri, marcarea în teren) în actuala configuratie a orasului, a zonelor de interes istoric și a traseului vechilor ziduri prin iluminat artistic, holograme, marcaje pe trotuare și alte mijloace de punere în valoare. Proiectul va cuprinde marcarea Zidului cetății în intregime prin intervenţii şi asupra spațiului public adiacent zidului, atât pe proprietate publică cât și pe proprietate privată, intervențiile făcându-se doar asupra proprietății publice. Soluțiile de marcare a zidurilor pe proprietate privată se vor face odată cu proiectul sau ulterior, de către proprietari

– Punerea în valoare a fragmentelor de zid păstrate sau identificate arheologic. În zonele unde porțiunile de zid există, se vor realiza zone de belvedere prin diferite mijloace

– Punerea în valoare a fortificațiilor medievale: a șanțului de apărare, a porţiunilor de zid care s-au descoperit în urma cercetărilor arheologice și care s-au conservat în situu sau a porților de intrare în cetate și a turnurilor de apărare

– Restaurarea și consolidarea fragmentelor de zid. În zonele în care zidul nu mai există se va realiza prin diferite mijloace o continuitate a acestuia astfel încât traseul cetății să poată fi vizualizat si parcurs în integralitate (marcarea zidului de incintă la nivelul pavajului stradal), expunerea componentelor arheologice in situ

– Punerea în evidență prin mijloace artistice a fortificațiilor – Reconstruirea Porţii Lemnelor – abordarea acesteia poate să fie și una modernă

3 traseu cetate zid– Amenajarea unor puncte de interes și de atracţie pentru locuitori și turiști pe traseul zidului cetăţii

– Devierea și relocarea rețelelor aeriene de energie electrică și gaze naturale de pe traseul zidului cetăţii, devierea eventualelor rețele de apă și canalizare de pe amplasament

– Se vor utiliza materiale specifice centrului istoric respectiv piatră, metal, cărămidă, de calitate superioară, culori care să pună în evidență patrimoniul construit

– Nu vor fi afectate lucrările executate prin proiectul Regenerare urbană – vor fi puse în valoare eventualele vestigii arheologice în cazul in care pe parcursul executării lucrărilor vor fi descoperite pe traseul zidului cetăţii

– Turnul Dogarilor va fi reabilitat și va fi inclus în circuitul turistic iar spaţiul din jurul acestuia va fi amenajat corespunzător zonei istorice și scopului de obiectiv turistic al turnului. Accesul în interiorul turnului va fi adaptat pentru persoane cu dizabilităţi. Se vor prevedea dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie)

– Pe spaţiile publice corespunzătoare din vecinătatea Zidului Cetății se vor amplasa statui (minim 5 sau grupuri de personaje din materiale specifice sau compatibile cu zona protejată), machete, holograme inclusiv bustul lui Georg Fischer, ce va fi amplasat în zona Colegiului Naţional ”Liviu Rebreanu”

– Dotări cu mobilier urban: bănci, coșuri de gunoi, panouri de afișaj, semne de circulație, jardiniere, indicatoare stradale și turistice, elemente de signalistică, etc.

– Realizarea unui sistem de iluminat public pe acest traseu cu utilizarea de stâlpi de iluminat specifici zonelor istorice (corpuri de iluminat cu leduri)

– Realizarea unui sistem de supraveghere video a spațiilor publice. Prin proiect se va propune un sistem de iluminat artistic care să evidențieze fortificațiile

– Reconstruirea Porții Lemnelor pe amplasamentul din zona str. Liviu Rebreanu, Piaţa Unirii, Bistricioarei, pe fostul amplasament. Se vor utiliza imaginile vechi din arhivă. Marcarea Porții Spitalului și Porții Ungurești. Spaţiile de circulaţie publice respectiv traseul zidului Cetăţii vor fi modernizate și adaptate pentru persoanele cu dizabilități. Proiectul va prevedea crearea de facilităţi / adaptarea infrastructurii/ echipamentelor pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi, eficiență energetică, egalitate de gen (de ex. panouri informative pentru nevăzători, becuri de tip led, senzori de mișcare, etc.)

– Se vor folosi mijloace moderne pentru punere în valoare a elementelor de arhitectură, arheologice, etc.

Documentația se va corela cu proiectele de reabilitare străzi din centrul istoric, proiectul de amenajare pistă de cicliști din această zonă, cu proiectul ”Regenerare urbană a centrului istoric Bistrița”. Toate intervenţiile în ansamblul urban fortificat vor fi tratate unitar, va fi realizat un concept de ansamblu în care vor fi preluate celelalte proiecte aflate în derulare sau la stadiul de studiu de fezabilitate, ale municipalităţii, respectiv regenerarea urbană, proiectele de amenajare străzi în centrul istoric, etc.

Oraşul medieval Bistriţa, fortificat în secolele XV-XVI, este orientat pe direcţia est-vest – nord-sud de-a lungul râului Bistriţa. Reţeaua stradală păstrată integral până astăzi prezintă două artere majore paralele care legau cele două accese importante în oraş de la vest la est, astăzi străzile N. Titulescu continuată cu L. Rebreanu şi Gh. Şincai continuată str. Dornei, ambele artere tangente la actuala Piaţă Centrală. Pe direcţia nord-sud legăturile erau asigurate mai ales prin pasaje înguste. Pe această direcţie oraşul avea o dimensiune mai mică, cca. jumătate din distanţa direcţiei est-vest, şi, mai ales, nu existau accese importante în cetate care să determine o axă importantă de la nord la sud. Pasajele existente şi astăzi au preponderent o circulaţie pietonală datorită îngustimii lor şi asigură legătura între nordul şi sudul oraşului.

Frumoasa cetate cu şanţuri cu apă, cu ziduri de piatră, turnuri şi porţi fortificate a fost demolată parţial în secolul al XIX-lea. În conformitate cu hărțile vechi ale oraşului au fost identificate următoarele zone ale traseului zidurilor de la vechea cetate de secol XV: 1) Fragment de zid înglobat în gardul de incintă de pe latura de nord-est de la Protopopiatul Ortodox (Piaţa Unirii nr. 9), zid înglobat in gardul de pe latura de vest a parcelei din strada Liviu Rebreanu nr. 59 (Direcţia Muncii) si parcela nr. 57 (proprietate privată); 2) În strada Liviu Rerbreanu ]ntre imobilele nr. 57 – 59 și blocul 56 se află vechiul perimetru al Porții Lemnelor; 3) Strada Ecaterina Teodoroiu pe latura estică și sudică păstrează vechiul traseu al zidului de apărare; 4) Între strada Barbu Lăutaru și spațiul din fata Casei de Cultură fragmentele de zid sunt cuprinse în zidurile caselor și a gardurilor de la limita de proprietate; 5) În spațiul din fata Casei de Cultură se află Turnul Rotarilor și Poarta Broaștelor; 6) Zidul din curtea Casei de Cultură se intersectează cu parcelarul privat, până la intersecția cu strada Dogarilor; 7) Strada Dogarilor păstrează fragmente de zid la limita cu Parcul Municipal și cu parcele private (în unele cazuri zidul medieval a fost înglobat în clădiri proprietate privată). Pe alineamentul acestei străzi se păstrează şi Turnul Dogarilor şi fragmentul de zid refăcut în urma unei restaurări din secolul XX; 8) La intersecția străzii Nicolae Titulescu cu str. Dogarilor se află vechea Poartă Ungurească; 9) Pe alineamentul vestic al străzii Dogarilor între str. N. Titulescu și str. Gh. Șincai a fost identificată continuarea zidului de apărare medieval; 10) La nivelul străzii George Coșbuc, la capătul parcelei cu nr. 28 (latura de vest) ar putea să fie identificată centura a doua din fortificaţia medievală; 11) La intersecţia străzii Gheorghe Șincai şi străzile Dogarilor şi Mihai Eminescu se află Poarta Spitalului; 12) Traseul bd. Republicii este latura de nord a Cetăţii Medievale, zonă în care nu s-au mai păstrat fragmente de zid, acesta a fost demantelat între anii 1855 și 1870 perioadă în care s-a extins trama stradală; 13) Colțul de nord-est din Piața Unirii, cu zona imobilului nr. 7 (frontul secundar estic) și până la blocul 3 Piața Petru Rareș, inclusiv zona din spatele acestui bloc, până la zidul de incintă de la Biserica Ortodoxă oferă un alt fragment din vechiul zid.

Foto: bistritaturistica.ro

20 comentarii

  • In continuare in PIATA CENTRALA se vor taia 105 copaci de aliniament, sa se vada mai bine imobliele, se va scoate iarba se vor desfinta rondourile cu flori, se va dala, betona intreaga zona, se vor desfinta toaletele publice, care au costat acum 3 ani 50.000 euro, si au fost modernizate. Astfel vor putea fi folosite cu succes pt. necesitati, pasajele dalate cu piatra din muntii RODOPI. Cica (SIC) numai asa va semana Bistrita cu SIBIUL sau VIENA.

  • Primarul Cretu insista mereu pe reconstructia Portii Lemnelor, una din cele trei porti de intrare in Cetatea Medievala. Dupa cum se stie Poarta Lemnelor asigura intrarea dinspre Moldova in Cetatea Bistritei si se gasea pe locul ocupat in prezent de blocul “DOMUS”. Astfel ca incadrarea ei in peisajul arhitectural actual este greu de realizat. In plus, zona este in prezent extrem de circulata si nu ar permite gatuirea circulatiei in acel loc. De altfel, acesta a fost motivul demolarii Portii Lemnelor in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, mai exact in anul 1862, pentru a permite dezvoltarea orasului spre est.
    In cazul acesta, daca tot se doreste reconstruirea uneia din cele trei porti ale Cetatii Bistritei, ar fi mai bine sa se opteze pentru Poarta Ungureasca, care se afla undeva la intersectia strazii Dogarilor cu Titulescu. Aceasta poate fi mai bine integrata arhitectural avand in vedere pastrarea in cea mai mare parte a zidului de incinta al cetatii medievale conservat pana astazi impreuna cu Turnul Dogarilor. De asemenea tocmai in imediata vecinatate se afla Claustrul Dominican care adaposteste in prezent Caminul de batrani. In plus, zona este mai linistita si mai putin circulata avand si avantajul unei legaturi cu Parcul Municipal, printr-un segment din „axa breslelor” .

  • Eu nu ma pricep la urbanism medieval. Presupun ca nici primarul. Intrebarea mea este daca au fost consultati specialistii muzeului. Sau domn primar ignora/ca si in cazul partiei de ski/ parerea specialistilor. (?)

    • pai de asta da 7 miliarde pe niste hartii!
      pai 7 miliarde pe foi a4 xeroxate… cam 160.000 euro
      kkam mult!

    • N-am intrebat de ”firma”.
      Am intrebat de specialistii muzeului. Ma intereseaza foarte mult ce cred istoricii Bistritei despre asta.
      Cu ”firmele” sunt lamurit. Tot asa a facut primarul si cu partia de ski, a scos din buzunar un studiu favorabil. E ca la sondajele de opinie, cine plateste aude ce vrea.

    • Nu, Ionica, aia de la Muzeu nu sunt specialisti.
      Specialistii sunt pe forumuri!
      🙂
      Fac pariu ca esti unul dintre ei.

  • Reconstruirea „Poartii Lemnelor” este lipsita de sens,in primul rand pentru faptul ca amplasamentul originar nu mai este disponibil. Prin urmare, neputand sa fie amplasata pe locul de origine, integrarea sa in ansamblul arhitectonic actual dominat de blocul „Domus”, devine distonanta. Ba mai mult, ideea reconstruirii portii pe alt amplasament devine nociva prin denaturarea adevarului istoric, si in plus ar fi o cheltuiala inutila. In schimb, dupa cum se stie, la inceputul anilor ’90 se intentiona construirea unei biserici monumentale, in parculetul de langa Capela Veche. De altfel, locul viitoarei a fost sfintit si marcat cu o troita, insa de atunci nu s-a facut nimic. De aceea, o posibila solutie rationala ar fi ca Poarta Lemnelor sa fie preluata si integrata in arhitectura bisericii planificata a se construi in acest parculet. De altfel multe biserici sau catedreale au preluat arhitectural elemente ale unor monumente istorice, cum ar fi spre exemplu „Cula Olteneasca”. Astfel, Poarta Lemnelor cu turnul inalt de 28 m ar putea fi integrata chiar in fatada de la intrarea in biserica, preluand in partea superioara a sa functia de turn al clopotnitei.

  • Bustul lui bustul lui Georg Fischer, trebuie amplasat chiar in fata Colegiului Naţional ”Liviu Rebreanu” si nu undeva in zona. Iata de ce:
    Dupa cum se stie, Cladirea Gimnaziului Evanghelic ( azi Colegiul „Liviu Rebreanu”) a fost construită după planurile arhitectului vienez Paul Brang, in timpul lui Georg Fischer – al 99-lea director al Gimnaziului. Acesta a preluat conducerea Gimnaziului sasesc în anul 1882 şi l-a condus până în 1914. Mai întâi au fost achiziţionate terenurile de pe Aleea Măcelarilor (azi bulevardul Republicii). Finanţarea a fost asigurată prin vânzarea vechilor clădiri (situlte in centru langa Biserica Evanghelica). Suma era departe de a fi suficientă, aşa că Georg Fischer a iniţiat o amplă acţiune de donaţii la care au participat toate instituţiile săseşti din oraş. Cele mai generoase donaţii: băncile Credit und Vorschussverein şi Bistritzer Distrikts Sparkassa AG. Pe 1 aprilie 1908 s-au demarat lucrările – care au costat, în final, 496.959 coroane, fără a fi incluse aici cheltuielile pentru canalizare şi instalaţia electrică, iar clădirea a fost dată în folosinţă la începutul lunii septembrie 1910. In acest timp, pe parcela de dimensiuni generoase au fost construite terenuri si sali de sport si spatii de relaxare. Un merit deosebit la amenajarea acestei incinte revine regretatului profesor de biologie Livius Gubesch, cel care impreuna cu generatii de elevi a pus bazele Parcului Dendrologic. Prin urmare ar merita si el un bust in fata liceului.
    Cat priveste bustul lui Liviu Rebreanu, pe care un primar incult mutat din Piata Unirii, acesta trebuie sa revina in zona centrala pe strada pietonala care-i poarta numele, fiind suficienta inscriptia de pe frontispiciul cladirii CNLR.

  • Intucat acel parculet este un spatiu verde gata amenajat LEGEA 24 a SP. VERZI, interzice schimbarea destinatiei. Nu se poate construi acolo. Dar administratia COMUNISTOIDA nu tin e cont de lege. Ea este mai presus de toate legile existente in ROMANIA.

  • Citez din proiect: Turnul Dogarilor va fi reabilitat și va fi inclus în circuitul turistic iar spaţiul din jurul acestuia va fi amenajat corespunzător zonei istorice și scopului de obiectiv turistic al turnului. Ce sa intelegem de aici, ca Skatepark-ul este o amanajare corespunzatoare? Ori e un talmes-balmes in gandirea unora ori, ca de obicei, interesele primeaza….. Sa promovezi simultan aceste doua proiecte mi se pare o aroganta si o desconsiderare totala a cetateanului simplu, neinregimentat politic.

  • Nu, Adrian. Nu am pretentia, ca as fi specialist. Totusi, specilist poate fi numit cineva care a contribuit la cel putin cateva asemenea proiecte (urbanism medieval) si mai e si calificat pe aceasta nisa. Daca exista persoane, care au participat cel putin la un proiect similar, imi retrag afirmatia anterioara, chiar daca, cu o singura experienta nu poti fi numit specialist.

  • Dupa terminarea lucrarilor sub coordonarea d-lui Cretu, Bistrita va semana cu un oras proaspat dezgropat; am putea sa-i pacalim pe turisti ca este vechea Atalantida, de aceea trotuarela sunt impracticabile si nota de ruina „impresioneaza” maxim. Dar nu-i nimic, o sa le spunem vizitatorilor ca vom face un proiect si vom restaura totul pe fonduri europene!

  • Oricat ar bate din gura Balan si ceilalti autoproclamati membrii ai Societatii Civile sau Bistrita Civica, cum le place sa li se spuna, ceea ce a reusit administratia Cretu sa faca este benefic pentru Bistrita. Si asta va face si din iunie 2016 incolo.

  • Tov trolerbuz; hai pe cat punem pariu ca sunt fix 104 copaci. Sunt bistritean, badie si imi cunosc orasul ca pe propriul ocol.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS