O comună va folosi pentru încălzire ştiuleţi de porumb, coji de nucă sau tulpini de floarea soarelui

Mai multe instituţii publice dintr-o comună din Bistriţa-Năsăud vor fi încălzite cu biomasă, pentru producerea energiei termice şi electrice urmând să fie utilizate tocătură, coji de nucă, ştiuleţi de porumb, peleţi, minibrichete, tulpini de porumb, floarea soarelui, rapiţă sau soia, alături de lemn.

Potrivit documentelor depuse la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, proiectul: „Realizarea unităţii de producere a energiei termice din biomasă şi realizarea reţelei de distribuţie a energiei termice din comuna Lunca Ilvei, județul Bistriţa-Năsăud”, va fi realizat din două surse: Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020, Obiectiv specific de investiții 6.1. – Creşterea producţiei de energie din resurse regenerabile mai puţin exploatate (biomasă, biogaz, geotermal), respectiv fonduri proprii ale beneficiarului (comuna Lunca Ilvei).

Prin proiect se propune o soluție de producere de energie termică (586 kW) și electrică (65 kW) în sistem centralizat, prin cogenerare, pentru alimentarea cu aceste utilităţi a clădirilor proprietate publică aparţinând Consiliului Local al comunei Lunca Ilvei pentru o perioadă de funcționare de 20 de ani şi anume: Primăria și Consiliul Local Lunca Ilvei, Garaje și anexe Primărie, Remiza PSI, Sala de sport, Creșa – strada Fabricii.

Pentru producerea energiei electrice, instalația de gazeificare consumă 0,9 kg de biomasă (lemn, tocătură, coji de nucă, știuleți de porumb, peleți, minibrichete, tulpini de porumb, floarea soarelui, rapiță etc.), pentru fiecare 1 kW electric produs, astfel consumul orar brut este de 65 kW x 0,9 kg = 58,5 kg. Instalația este programată să funcționeze aproximativ 3.230 h/an la capacitate nominală, astfel că rezultă un consum anual de biomasă de 58,5 kg x 3.230 h = 189 t tocătură/an.

La Lunca Ilvei se va face o clădire pentru centrală termică cu suprafața de 200 m2, care va cuprinde grupul de cogenerare și cazanul de gazeificare, cu buncăr de alimentare și un șnec, dar și partea de pompe și sistem de distribuție agent termic și electric – prin legarea la SEN, instalația de gazeificare va cuprinde sistemul de alimentare cu materie primă, gazeificator, schimbătoare de căldură, filtru ciclon, filtru PARS, schimbătoare de căldură, grup generator (0,065 MWe), instalație de automatizare, instalație de protecție electrică și paratrăsnet şi depozitul de rumeguş care va fi construit pe o suprafață de cca 2.000 m2 în zona Pepiniera Silhoasa, unde se va realiza o platformă betonată și împrejmuită pe trei părți cu un acoperiș ușor (tip șopron) pentru stocarea deșeurilor lemnoase și a tocăturii rezultate din deșeurile lemnoase, pentru o perioadă de cel puțin 3 luni (pentru tocătură).

Zona acoperită va avea o suprafață de cca. 1.000 m2 și o înălțime medie de 5 m. Tot pe acest amplasament se va monta un tocător de biomasă și containere pentru stocare deșeurilor vegetale. Depozitul va fi deservit de o mașină de transport (cap tractor şi remorcă de 40 t) și de un încărcător frontal cu capacitatea cupei de 1,5 m3 pentru realizarea transportului biomasei tocate de la pepinieră până în depozitul de tocătură din zona centrală.

Rețelele de transport și distribuție a energiei termice se vor monta îngropat, la o adâncime de cca. 90-110 cm, pe domeniul public. Prin aceste conducte se vor alimenta clădirile proprietate a Primăriei, prin schimbătoare de căldură montate în centralele termice existente la fiecare clădire. Echipamentele existente se vor menține pe amplasamente pentru a fi folosite ca rezervă sau necesar de vârf de energie termică pe durată limitată de timp.

Din clădirea centralei, va pleca o rețea principală care va alimenta sala de sport și creșa de pe strada Fabricii. Totodată, din această rețea va pleca o rețea secundară de cca. 710 m, care va alimenta clădirea Primăriei, Consiliul Local cu anexele și Remiza PSI.

Etapele fluxului tehnologic de producere a energiei termice și electrice sunt următoarele: aprovizionarea cu materia primă (lemn, tocătură, coji de nucă, ştiuleţi de porumb, peleţi, minibrichete, tulpini de porumb, floarea soarelui, rapiţă, soia); pregătirea materiei prime, prin tocare la dimensiunile necesare în tocător; biomasa trebuie să fie relativ uscată (max. 20% umiditate) şi corect mărunţită pentru a face gazeificarea eficientă; stocarea tocăturii pe platforma betonată și acoperită pentru uscarea preliminară; transportul tocăturii brute la silozul de la centrala termică nouă și alimentarea acesteia; amorsarea gazeificatorului: pentru pornirea de la rece a gazeificatorului, cazanul are nevoie de amorsarea procesului de ardere prin introducerea în arzător a unui combustibil (GPL în cazul de faţă, pentru că zona nu este alimentată cu gaz metan). Acest combustibil se foloseşte doar în faza de amorsare, consumul lui anual fiind de cca 2 m3/an. Aşadar, în apropierea centralei se va monta un rezervor de GPL. Datorită volumului mare de vaporizare, aproximativ 1:250, rezervorul necesar va avea o capacitate de 1,75 m3 (care va asigura circa 700 Nmc gaz). Gazul lichefiat se va contoriza în vederea decontării prin intermediul aparatului de măsură de pe cisterna de alimentare.

Consumul efectiv de gaz al centralei (în procesul de amorsare şi intre opriri, sau orice alt interval necesar) se va realiza prin montarea unui contor înaintea arzătorului de amorsare.

Cristiana Sabău

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Google Ads

Comentarii

  1. cc

    Un cadou financiar holdingului MIS în care acesta va valorifica financiar resturile lemnoase din valorificarea intensivă a arboretelor. Care cu timpul sărăcite de biomasa lemnoasă necesară dezvoltării ecosistemelor ( în cicluri naturale arborii putrezesc pe loc -rezultă solul) vor afecta capacitatea de reproducere a vegetației şi bidiversității.

    (8)
    • Zorro

      stai linistit ca ce trebuie sa putrezeasca acolo ramane… pentru brichete este neceasa materie prima de cea mai inalta calitate… pentru a avea o putere energetica cat mai mare, un continut redus de cenusa… etc…
      Ce scrie pe acolo sunt texte pentru creduli… banul sa vine…ca se gasesc si sursele… dar nicidecum din deseuri si resturi … :)))

      (2)
    • Zorro

      din rumegus se fac (dacaaaa se fac…) peleti de proasta calitate si doar din rumegus propriu! Nu se doreste colectarea rumegusului de la gatere deoarece este de si mai proasta calitate si exista riscul sa fie cu mizerie… frunze, resturi (ciori moarte, cutii de conserva, mucuri de tigara, etc…
      Peletii, pentru a respecta standardele, se fac din lemn de foc de cea mai buna calitate. Acest lemn de foc ar trebui sa fie fara cioturi… iar coaja trebuie data jos …. repet… putere calorica mare si continut mic de cenusa….

      (2)
  2. am citit

    rapita, porumb floarea soarelui!
    de unde, ca in zona nu sunt?
    din sud de la 300km?
    Oricum energia soarelui ramane ca principala sursa de viitor!
    Ma mir cum de nu s-au gandit cei de la Lunca Ilvei inca sa foloseasca ENERGIA DEGAJATA DIN TOPIREA ZAPEZII!!!
    Si acolo e o energie inepuizabila. Acum ca au centrala termica se pot gandi la zapada sa acumuleze energia din topire si sa faca brichete.

    (0)
  3. Gogu

    Când nu se vor mai folosi în mod abuziv resursele, indiferent care ar fi acestea, pentru încălzirea unor clădiri care nu sunt de locuințe, umanitatea va avea o viață de calitate, timp pentru a-și educa copii acasă, sănătate pentru că nu o mai pierde la job-uri epuizante și evident resurse financiare mai generoase prin dispariția întreținuților sociali numiți funcționari publici@compania.

    (0)
  4. Romel-Ion Vulpea

    Dacă la resturile de la gater, coji de copac, mucuri de țigară, mortăciuni și alte chestii, se adaugă și 10% plastic de la peturi, atunci avem un combustibil de primă mână. Știu din proprie experiență!

    (0)
  5. Ion Curiosu

    Oare cum vor colecta cojile de nuci?
    O sa vina o masina prin sate si va striga „COLECTAMMMMMMMMMM CCOOOOOOOOOOOOJJJJJIIIII DE NUUUUUUUUUUUCI”?
    Sau vom merge fiecare cu o punga de coji de la nuci la Lunca Ilvei?
    Sunt tare curios stiind ca nu exista nici o livada de nuci mai mare de 10ha in judet!

    (sau au completat in proiect sa sune bine la europeni!)

    (0)
  6. Arsene Tudor

    Randamentul termic se obtine din resurse ce contin fibra vegetala densa. Paiele,cocenii cojile de nuci(care_s imposibil de procurat) nu pot satisface necesarul caloric.Asadar lemnul uscat de esenta tare e singura variantă .Cat despre proiecte ….bla….bla. GPL_ul e bun ,numa ca_i scump.Ramane porumbul daca il achizitionezi sub 0,5 ron/kg.

    (0)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.