Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud a sugerat, anul acesta, şcolilor, să proiecteze reţeaua pentru 2018-2019 cu clase care să aibă efectiv maxim de elevi, 25. Aşa se face că, deşi sunt mai mulţi elevi faţă de anul trecut care urmează să înceapă şcoala, vor funcţiona mai puţine clase în învăţământul primar.
Potrivit reţelei şcolare proiectată de ISJ, din toamnă ar urma să fie 156,6 clase în învăţământul primar: nouă Step by Step cu 225 de elevi, 35,6 de clase în regim simultan cu 574 de elevi, 149,6 clase cu 2992 de elevi în învăţământul de masă, 4 clase cu 26 de elevi pentru învăţământ special şi 3 clase cu 65 de elevi în învăţământul privat.
„În general, am solicitat şcolilor, în special celor din mediul urban, să se ducă spre limita maximă (de efectiv de elevi ai clasei – n.r.). E această finanţare per elev şi e de dorit ca toată lumea să se ducă spre limita maximă. Limită maximă înseamnă 25 de elevi, însă sunt multe clase în şcolile din Bistriţa cu 30 de elevi, dar nu noi le-am spus să facă asta. Dimpotrivă! Ei solicită depăşirea numărului de elevi şi ne dau garanţii că asta nu afectează cu nimic procesul educaţional. Limita pe învăţământul primar este de 25 de elevi. Populaţia şcolară a crescut fiindcă vin din străinătate. Vom vedea câţi se înscriu în septembrie. Acesta este un proiect de reţea şcolară. Dacă directorii îşi propun această reţea, noi nu putem spune nu fiindcă nu avem nicio bază să spunem că nu se vor realiza aceste clase. Ne spun că ştiu ei că vin copii din străinătate, populaţie care migrează. Lucrurile se reglează pe parcurs. Undeva în luna mai ştim care s-au înscris, iar dacă implică şi posturi care au fost scoase în aplicaţie, atunci automat facem reglajul. Până în septembrie tot reglăm în funcţie de cerere şi ofertă. Limita minimă în învăţământul primar este de 12 elevi într-o clasă, la ciclul preşcolar este 10, iar la liceu 15”, a spus inspectorul şcolar general Camelia Tabără, într-o conferinţă de presă la sediul ISJ Bistriţa-Năsăud.
Potrivit sursei citate, reţeaua şcolară a fost proiectată ţinând cont de criteriile legislativ, economic, demografic, geografic şi al relevanţei.
„Nu avem şcoli comasate. Nu a fost nici cazul fuziunii. Din ceea ce au propus UAT-urile, prin hotărâre de Consiliu Local, singura modificare este la nivelul comunei Lechinţa. Se desfiinţează ca formă de organizare şcoala din Vermeş şi, din şcoală cu personalitate juridică, devine structură pentru că a scăzut sub 300 de copii. Acolo au la final de semestrul întâi au 265 de copii şi şcoala va funcţiona ca structură a Liceului Tehnologic Lechinţa. Elevii rămân acolo, profesorii devin titularii şcolii din Lechinţa. Este exact aceeaşi situaţie ca şi la şcoala Nepos”, a spus Camelia Tabără.
Din anul şcolar viitor vor fi 171 de structuri cu personalitate juridică, cu una mai puţin.
„S-au închis grădinţa CFR de la Ilva Mică, şcoala primară de la Moruţ şi Zoreni şi s-au deschis Grădiniţa cu Program Prelungit Maieru şi Piatra. În momentul în care într-un sat sunt zece copii, şcoala ne propune, iar noi avizăm pentru că sunt copii mici care nu pot fi transportaţi”, a spus ea.
La nivel de liceu vor exista 105 clase la secţia română din care 35 pe filiera teoretică, nouă vocaţionale, 32 pentru învăţământ tehnologic şi 29 de clase de şcoală profesională. Va exista o clasă de liceu la secţia germană la CNLR şi două la secţia maghiară la CNAM.
„Eu sper să se realizeze toate clasele în condiţiile în care, în ultimii ani, am avut o pierdere de 100 de copii pe generaţie, deci copii care nu se înscriu la liceu. Anul trecut am avut 50 de copii care pur şi simplu renunţă după clasa a VIII-a. Ministerul ne-a solicitat să întrebăm copiii dacă vor să plece în alte judeţe, iar din ce au aflat şcolile, cam 100 de copii vor să plece din judeţul nostru şi cam 20 vor să vină. Deci, din ceea ce am proiectat noi, ar fi cam trei clase. Noi am proiectat clasele la 28 de elevi şi, dacă vor avea un efectiv de 20 ele pot să înceapă. Ne dorim ca toate calificările să pornească pentru că, după aceea, mai apar copii care au rămas repetenţi şi, în timp, se mai completează locurile”, a spus ea.
Foto principal: arhivă
ce mai conteaza, principalul e sa treaca prin scoala ca rata prin apa.
psd-ul are nevoie de urmatoarea generatie de votanti creduli si fara mintea antrenata, viitorii asistati social dispusi la orice pentru cativa lei.
cu cat sunt mai prosti, cu atat mai bine.
O prostie și cu străzile arondate la școli daca stau la tara și vreau să.l aduc la o școală în Bistrița sa .mi fac flotant fictiv?????
Am si eu o intrebare, o structura scolara e normal sa functioneze cu 28 de elevi?? cu alte cuvinte cei 28 de elevi sunt din clasele VI-VIII…..3 clase de gimnaziu cu 28 de elevi. Aaa si scoala respectiva nu are apa curenta de la inceputul anului scolar. Inspectoratul Scolar nu se autosesizeaza la astfel de cazuri?
D-na Tabara nu este de partea interesului manifestat de copii,parinti sau chiar dascali.Pe directori ii manipuleaza cum doreste ca PSD-ul i-a pus acolo,ba citeam ca directorilor li s-a marit mai mult salariul si uite asa.Totul se raporteaza la niste cifre.De ce clase atat de numeroase?De ce bugetul unei scoli sa fie dupa numar de elevi?Cine a batut in cuie regula asta?Este regula corecta oare?Unde este dreptul copilului ?Este pe deplin respectat ?
Vin din ce in ce mai multi copii de la tara la scoli in oras, cu tot felul de artificii (flotant … mutatii simulate … etc.). Nu am nimic cu ei Doamne fereste dar si la tara (adica la ei in batatura) sunt scoli modernizate si dascali priceputi (unii fac naveta din oras pentru un post la tara). Am copilul in clasa de 30 elevi cu 7-8 colegi care fac naveta dimineata si de la cel putin 30 km de oras …. trecand pe langa 5-6 scoli rurale functionale. Nu este normal. Dimineata nici nu poti iesi in strada principala de afluxul de masini din mediul rural conduse de parinti care isi aduc copii in oras la gradinita sau la scoala. Spuneti voi ca nu este afectat procesul educational … am mari rezerve in ceea ce priveste acest aspect. Dar despre faptul ca incet, incet scolile de la tara se inchid (unele proaspat modernizate) din lipsa de copii in timp ce la oras totul se supraaglomereaza nu spuneti nimic? Daca se accepta aceasta situatie macar mai construiti cateva scoli pe langa cele traditionale … ca sa incapa toti in clase de 25 cum spune normativul … si rezolvati si problema cadrelor didactice care fac naveta.
Si bateti in cuie numarul max de elevi dintr-o clasa astfel incat sa nu mai poata fi depasit.
Dacă ambii părinți lucrează la Bistrița nu îi normal sa aibă copilul cu ei îl lasă singur acasă la tara?!!
Maria, înțeleg punctul tău de vedere, dar oriunde în lume, arondarea publică a copiilor la școli se face în funcția de reședința primară a copilului.
E logic, altfel se ajunge în situația în care de exemplu într-o zonă supraaglomerată , copii care stau la doi pași de școală, să fie obligați să facă naveta de zeci de minute la km depărtare.
Dacă lucrează amândoi părinții în alte localități, ceea ce e în responsabilitatea lor e să plătească pe cineva să aibă grijă de copii, să insiste pe lângă școala și primăria unde plătește taxe să aibă servicii de tip after-school.
Nu e uman nici pentru copil să fie expus la orare de tip muncă a părinților în care rutina e trezirea la ore de noapte și culcarea la ore de noapte. E responsabilitatea părinților cel puțin la clase primare ca și copilul să aibă o rutină normală. Desigur pot fi făcute excepții în unele cazuri efectiv disperate, dar nu trebuie să fie norma. Norma e repet, copil local la școala din cartier.
Nu includem aici școlile private.
Acolo plătești și ai servicii, dar costul nu e susținut din taxele locale ale rezidenților.
Și efect limitarea numărului de copii într-o clasă ține de calitatea actului pedagogic.
Resursa de timp și atenție din partea învățătorului e limitată.
E logic că acolo unde un învățător cu competențele și calificările necesare are timp îndeajuns în a susține, corecta copilul (fiecare are personalitate și provocări diferite) calitatea actului pedagogic e mai ridicată, iar potențialul de dezvoltare a copilului va fi valorificat corespunzător. Bine mai este și implicarea părinților în rutina educativă, dar repet să comasezi un număr mare de elevi duce la un tip de învățământ de tip colhoz, unde cu un pic de timp și atenție mai mare pe problemele copilului ar evita multe probleme pe viitor.
Din păcate bugetul pentru educație public a rămas acolo unde este..inacceptabil .
Educație de calitate și eficentă nu se face cu 28-30 de copii în clasă. Doar pe vremea comunismului mai era așa ceva, 35 elevi in clasă.
Generala vrea număr mic de clase suprapopulate pentru că astfel se pot face concedieri în învățământ ca să se poată plăti salariile foarte puțin mărite.